Pentru cei care își doresc să-și construiască o instalație de încălzire, este esențial să înțeleagă importanța dimensionării corecte a țevilor pentru a obține confortul termic dorit. Indiferent dacă vei alege instalații realizate din țevi PPR, cupru sau PEX, acest proces nu este simplu și necesită atenție specială. În continuare, îți vom detalia modalitatea de calcul necesar țevi încălzire și-ți vom oferi câteva recomandări ca să știi ce dimensiuni țeavă centrală să alegi sau cu ce diametru se pleacă din centrală și pentru ca instalarea sistemului de încălzire să fie una eficientă și funcțională.

Calcul necesar țevi încălzire - Ce trebuie să știi în primul rând

Realizarea unei instalații de încălzire nu este deloc o sarcină simplă. Ai nevoie de îndemânare pentru a stabili diametrele potrivite ale țevilor, pentru a alege materialele optime și pentru a calcula lungimea necesară, printre altele. O dimensionare adecvată a țevilor pentru un traseu țevi centrală termică, de exemplu, mai ține cont și de puterea termică necesară, configurația spațiului și de mulți alți factori. Chiar dacă procesul propriu zis de calcul necesar țevi încălzire nu este o activitate extrem de complicată, necesită puțină pricepere, cunoștințe de matematică și o înțelegere clară a fiecărui pas.

Înainte de a începe proiectarea sau instalarea unei instalații de încălzire, este crucial să înțelegi care este importanța dimensionării corecte a țevilor. Un calcul necesar țevi încălzire și o dimensionare corecte asigură nu doar eficiența și fiabilitatea sistemului, dar și confortul termic dorit în interiorul locuinței. 

Dacă nu te simți încrezător în abilitățile tale în aceste domenii, cel mai bine ar fi să te adresezi unei echipe de specialiști. Specialiștii pot oferi sfaturi personalizate, un calcul necesar țevi încălzire corect și soluții adaptate la necesitățile specifice ale fiecărui proiect, contribuind astfel la obținerea rezultatelor dorite și la evitarea unor eventuale erori costisitoare. Prin colaborarea cu profesioniști, vei avea siguranța că instalația de încălzire se va implementa corect și sigur, ceea ce te va asigura că vei evita eventualele probleme pe parcursul proiectului și-ți va aduce beneficii pe termen lung.

Calcul diametru țevi de încălzire din PPR 

Polipropilena (PPR) este considerată a fi un material ecologic, care nu dăunează mediului și o opțiune populară datorită rezistenței sale la temperaturi ridicate și presiune, precum și a durabilității în timp. PPR nu necesita izolare suplimentară și are o dilatare termică redusă, ceea ce reduce riscul de fisurare sau deformare a țevilor în timpul funcționării. Un alt avantaj este faptul că țevile din polipropilenă sunt foarte rezistente la coroziune. În plus, țevile PPR nu sunt foarte grele și se montează destul de ușor, fără a fi nevoie de foarte multe piese sau scule.

În primul rând, când se face proiectul de instalare al sistemului de încălzire, trebuie să se aibă în vedere puterea termică necesară pentru a determina diametrul potrivit al țevilor și pentru a se efectua un calcul necesar țevi încălzire corect. Acest lucru poate fi realizat prin calcularea încărcării termice pe fiecare secțiune a instalației, luând în considerare factori precum dimensiunile spațiului, nivelul de izolare termică și temperatura dorită în încăperi.

De asemenea, sunt importante și configurația sistemului de încălzire și lungimea totală a traseului de țevi. Acest lucru va influența nu doar dimensiunile de țeavă PPR pentru încălzire, ci și presiunea și debitul necesar pentru a asigura o distribuție uniformă a căldurii în întreaga locuință.

Pentru determinarea diametrului potrivit al țevii din PPR, se recurge la următoarea formulă:

D = √354 ∙ (0,86 ∙ Q: Δt): V

Aici, D reprezintă diametrul conductei, Q indică încărcarea termică pe secțiunea respectivă, V este viteza de răcire a lichidului, iar Δt reprezintă diferența de temperatură dintre debitul de alimentare și cel de retur. Utilizarea acestei formule ajută la stabilirea dimensiunilor adecvate ale țevii din PPR în cadrul sistemului de încălzire pentru instalație centrală termică PPR sau instalație PPR calorifere, luând în considerare parametrii esențiali pentru o funcționare optimă și eficientă a acestuia. 

Acest calcul necesar țevi încălzire este unul destul de complicat, de aceea aici intervine experiența unui instalator cu experiență sau a unei echipe de profesioniști care pot face astfel de calcule pentru proiectul tău, precum și calculul pentru distanța între țevi calorifer. De asemenea, poți utiliza un tabel dimensionare țevi încălzire pentru a determina diametrul exact necesar. De exemplu, în cazul unui sistem de încălzire cu calorifere într-o locuință cu țevi din PPR, țeava cu diametrul exterior de 20 mm este folosită pentru a conecta traseul de încălzire la calorifer. În situația în care traseul include mai multe calorifere, pe acel traseu se poate utiliza o țeavă de 25 sau 32 mm, în funcție de necesități și cerințele specifice ale sistemului. Această adaptare a diametrului țevilor în funcție de cerințele specifice ale fiecărei zone din locuință contribuie la optimizarea performanței sistemului de încălzire și la asigurarea unei temperaturi confortabile în fiecare încăpere.

Calcul diametru țevi de încălzire din cupru

La fel ca la țevile din PPR, este important să se efectueze calcule termice pentru a determina puterea termică necesară pentru încălzirea fiecărei încăperi sau a întregii locuințe. Această putere termică determină fluxul de căldură ce va trebui distribuit prin intermediul țevilor de încălzire.

Odată ce puterea termică este cunoscută, se poate proceda la dimensionarea țevilor de încălzire din cupru. În general, pentru un calcul necesar țevi încălzire cât se poate de precis află că pentru o putere termică totală de 18 kW, se pot utiliza țevi cu diametrul de 18 mm sau 22 mm, în funcție de specificațiile sistemului și de cerințele de proiectare.

Pentru puteri termice mai mari, între 22 și 28 kW, se recomandă utilizarea unor țevi cu diametru mai mare, de cel puțin 22 mm sau chiar 28 mm, pentru a asigura o distribuție corespunzătoare a căldurii în întreaga locuință.

Modul de utilizare a țevilor de cupru în cadrul instalației de încălzire presupune folosirea unor diametre adecvate în diferitele segmente ale sistemului. De exemplu, se utilizează țevi de 22 mm (sau 28 mm) de la centrală până la primul punct de ramificare, iar în continuare se poate folosi țeavă de 18 mm până la penultimul calorifer. De la penultimul calorifer până la ultimul, se poate utiliza o țeavă de 15 mm, însă în unele cazuri poate fi preferabil să se folosească și țevi de 18 mm pentru a asigura un flux adecvat de căldură.

Este important să se țină cont și de conexiunile și racordurile necesare pentru a asigura compatibilitatea între țevile de cupru și celelalte componente ale instalației de încălzire.

Calcul dimensiuni țevi de încălzire din PEX pentru încălzire în pardoseală

Pentru proiectarea unei instalații de încălzire în pardoseală cu țevi din materialul PEX, trebuie să se efectueze un calcul necesar țevi încălzire precis pentru determinarea dimensiunilor adecvate ale acestor țevi. În primul rând, este esențial să se evalueze suprafața totală a zonei care urmează să fie încălzită și să se determine necesarul de căldură în funcție de aceasta. Aceste calcule termice vor oferi indicii asupra puterii termice necesare pentru întregul sistem și, implicit, a debitului de apă necesar pentru încălzire.

Odată ce puterea termică necesară este cunoscută, se poate proceda la dimensionarea corectă a diametrului și lungimii țevilor din PEX. În funcție de caracteristicile specifice ale zonei de încălzit și de necesitățile termice ale acesteia, se pot utiliza diametre diverse de țevi PEX. De exemplu, în încăperi mai mari sau în zone cu un flux termic mai mare, se poate opta pentru țevi cu diametru mai mare, precum 20 sau 25 mm, pentru a asigura o distribuție corespunzătoare a căldurii și o temperatură confortabilă în întreaga încăpere.

De asemenea, este important să se ia în considerare distanța între rândurile de țevi și tipul de pardoseală pentru a determina lungimea necesară a acestora. De exemplu, pentru un parchet triplu stratificat, cu o grosime de până la 14 mm, se recomandă o distanță între rândurile de țevi de aproximativ 10 cm, iar pentru gresie sau marmură, distanța poate fi ajustată la aproximativ 15 cm.

Apelează la specialiști!

Atunci când vine vorba de proiectarea și implementarea unei instalații termice sau de alimentare cu apă potabilă, este esențial să te bazezi pe experți în domeniu pentru a te asigura că totul este realizat în conformitate cu standardele de calitate și siguranță. STRONG PIPES (TE-MA România) este o companie specializată în producția și distribuția de țevi și fitinguri destinate alimentării cu apă potabilă și instalațiilor termice. 

Produsele noastre sunt certificate de organisme de testare recunoscute la nivel internațional, precum ISO9001, ISO15874-3, și sunt omologate conform standardelor ICECOM și Agrement tehnic 424/2021. Echipa noastră de profesioniști oferă soluții complete, sustenabile și personalizate, prin intermediul unei rețele naționale de distribuitori locali, recunoscuți pentru profesionalismul și seriozitatea lor de excepție. 

Având în vedere că deviza noastră este "Produse de calitate, la prețuri corecte!", poți avea încredere că vei beneficia de cele mai bune soluții pentru proiectul tău, garantând astfel eficiența și durabilitatea instalației tale termice sau de alimentare cu apă. Apelează la TE-MA România pentru a beneficia de expertiză și produse de înaltă calitate în realizarea proiectului tău.

Procesul de montare WC poate părea o sarcină intimidantă pentru mulți, dar este un proiect accesibil chiar și pentru cei fără experiență în domeniul instalațiilor sanitare. Deși este recomandat să apelezi la un instalator cu experiență sau o firmă de instalații, pentru că lucrarea va fi terminată mult mai repede și fără să riști scurgeri de apă sau chiar o inundație, dar, cu informațiile potrivite și puțină pregătire, cu siguranță vei reuși să duci treaba la bun sfârșit. Află în continuare care sunt toate etapele montării unui vas de toaletă și de ce instrumente ai nevoie indiferent că vorbim despre procesul de montaj wc cu scurgere în pardoseală sau de un wc suspendat.

Montare WC - Ce trebuie să știi înainte?

Când te ocupi tu singur de montaj vas WC cu scurgere în pardoseală sau de alt tip, e nevoie să fii atent la mai multe aspecte. Primul, și cel mai evident, este să verifici dacă vasul de toaletă și rezervorul nu s-au crăpat sau nu s-au spart în timpul transportului. Dacă sunt în regulă, ai grijă cum le manipulezi, deoarece porțelanul este casant, deci sunt foarte fragile. Iată care sunt celelalte aspecte, la fel de importante:

Măsoară dimensiunile gurii de scurgere

Este foarte important să măsori cu atenție diametrul și forma gurii de scurgere existente în podea sau perete. Măsurătorile corecte când vine vorba de dimensiuni montare wc și de cote montaj obiecte sanitare te vor ajuta să alegi un vas de toaletă potrivit pentru instalare, care să se potrivească perfect în sistemul existent.

Stabilește unde va fi amplasată gura de scurgere și furtunul de alimentare cu apă

Identificarea locului potrivit pentru amplasarea gurii de scurgere în procesul de montaj wc cu scurgere în pardoseală sau a unui wc suspendat și a furtunului de alimentare cu apă este crucială pentru a asigura conectarea corectă și funcționarea optimă a toaletei. Ai grijă să iei în considerare accesul ușor la furtunul de apă și să te asiguri că gura de scurgere este plasată în mod corespunzător în raport cu restul instalației sanitare în procesul de montaj wc cu scurgere în pardoseală sau a unui alt tip de wc.

Măsoară dimensiunile spațiului pe care îl ai la dispoziție pentru montaj vas wc

Înainte de a achiziționa un nou vas de toaletă, este important să măsori dimensiunile spațiului în care va fi instalat pentru că înălțimea unui wc suspendat de exemplu, nu este aceeași cu înălțimea unui vas wc care necesită montaj wc cu scurgere în pardoseală. Asigură-te că există suficient spațiu în jurul toaletei pentru avea acces în mod confortabil pentru procesul de montaj wc cu scurgere în pardoseală, iar dimensiunile vasului de toaletă se potrivesc cu spațiul disponibil.

Stabilește tipul de rezervor de care ai nevoie

Există o mulțime de tipuri de rezervoare pentru toalete disponibile pe piață, unele sunt potrivite pentru o toaletă care necesită montare vas wc cu evacuare in pardoseala, altele nu. În funcție de spațiul disponibil, preferințele personale și cerințele de instalare, alege tipul potrivit de rezervor pentru a completa sistemul toaletei în mod eficient și estetic.

Montare WC - Instrumente necesare în etapele de lucru

Pentru montaj wc cu scurgere în pardoseală WC și o montare sau o schimbare rezervor WC și vas WC fără probleme, ai nevoie de unelte și de echipamente de calitate. Iată care sunt instrumentele necesare în toate etapele de lucru, indiferent că este vorba de procesul de montaj wc cu scurgere în pardoseală, de montaj wc cu scurgere verticală sau de simpla montare racord flexibil wc:

• Nivelă (boloboc);
• Chei fixe;
• Bomfaier;
• Dispozitiv pentru desfundat țevi (șarpe);
• Silicon sanitar sau alt adeziv;
• Pistol pentru silicon;
• Mașină de găurit ( dacă nu sunt deja găuri în podea).

Ai grijă de tine și poartă haine de lucru adecvate, mănuși de lucru, mască și ochelari de protecție. Totodată, ia în calcul că s-ar putea să ai nevoie și de accesorii pentru vase de toaletă precum racord wc suspendat, mască scurgere wc sau altele.

Montare WC - Tipuri de rezervoare și cum se montează

Rezervoarele de toaletă sunt de trei tipuri: încastrate, fixate pe perete și așezate pe vasul de WC. Află mai multe despre ele în rândurile de mai jos:

Rezervoare încastrate

Rezervoarele încastrate reprezintă o opțiune ideală pentru băile amenajate în stil minimalist sau în spații mici, unde fiecare centimetru contează. Acestea sunt montate în perete, astfel încât bazinul să fie acoperit de structura zidului. Această soluție nu doar economisește spațiu, ci conferă și un aspect estetic și ordonat băii. 

Un alt avantaj major al rezervoarelor încastrate este izolarea fonică pe care o oferă, reducând semnificativ zgomotul provocat în timpul utilizării. Totuși, un aspect de luat în considerare este dificultatea intervenției în caz de defecțiuni sau necesitatea adăugării de soluții speciale pentru apă. În astfel de situații, accesul la rezervor necesită, adesea, spargerea peretelui, ceea ce poate fi costisitor și complicat. 

De asemenea, dacă dorești să adaugi soluții pentru colorarea sau odorizarea apei, trebuie să lași o mică deschizătură în perete. Înainte de achiziționarea unui rezervor îngropat, asigură-te că acesta beneficiază de o structură de susținere solidă, construită din materiale de calitate și echipată cu sisteme de fixare adecvate pentru a susține greutatea și funcționarea corectă a toaletei pe termen lung.

Rezervoare fixate pe perete

Rezervoarele montate pe perete sunt o alternativă tradițională pentru instalarea sistemului de toaletă. Există două tipuri rezervoare fixate pe perete: 

1. Rezervoare montate la înălțime

Acest sistem clasic presupune montarea rezervorului pe perete la o distanță de aproximativ 2 metri de sol, fie cu ajutorul unui kit montaj wc suspendat, fie cu ajutorul unui instalator specializat. Rezervoarele montate la înălțime sunt adesea acționate prin intermediul unui maner cu lanț. Acest tip de montare este preferat pentru aspectul său ergonomic și ușurința în utilizare. Cu toate acestea, este important să se țină cont de dimensiunile generoase ale peretelui pentru a permite instalarea și accesul ușor la rezervor.

2. Rezervoare montate la semiînălțime

În acest caz, rezervorul este fixat pe perete în spatele vasului de toaletă și este conectat la acesta printr-un tub, care poate fi flexibil sau rigid. Lungimea aproximativă a tubului este de 50-60 de centimetri. Montarea rezervoarelor la semiînălțime este preferată în special în spațiile mai mici sau în situațiile în care montarea unui rezervor la înălțime este dificilă sau nerecomandată din diverse motive. Acest sistem oferă o soluție care permite o instalare ușoară și accesibilă pentru întreținere și reparare.

Rezervoare așezate pe vasul de toaletă

Rezervoarele așezate pe vasul de toaletă sunt cel mai simplu de instalat, oferind o soluție rapidă și convenabilă. Principala lor caracteristică este că sunt montate direct pe partea din spate a vasului de toaletă, fără a fi necesară spargerea pereților sau alte lucrări de zidire și finisare. Acest lucru le face ideale pentru renovările rapide, efectuarea reparațiilor sau pentru cei care preferă să evite intervențiile majore în structura băii. De asemenea, rezervoarele așezate pe vas de toaletă sunt soluții compacte, care nu ocupă mult spațiu în baie, fiind potrivite mai ales pentru băile de mici dimensiuni sau pentru băile de serviciu.

Montaj WC - Etape

Pentru un montaj WC făcut corect este nevoie să treci prin mai mult etape. Dacă vrei să înlocuiești WC-ul vechi în locuința ta, va fi nevoie să îl dezasamblezi. Iată cum să faci acest lucru: 

Dezasamblarea rezervorului vechi

Pentru a dezasambla rezervorul vechi urmează acești pași:

• Oprește apa și golește rezervorul toaletei.
• Folosește mănuși de protecție și golește apa din vasul de WC.
• Desfă suruburile de fixare și decuplează conducta de apă.
• Ridică rezervorul și amplasează-l într-un loc unde nu va incomoda.

Dezasamblarea vasului de WC vechi

Pentru a dezasambla vasul de WC urmează acești pași:

• Îndepărtează masca racord WC și desurubează piulițele de fixare.
• Dezlipește vasul de toaletă de podea, mutându-l cu grijă pe o folie pentru a nu răspândi bacterii.
• Curăță baza podelei și verifică scurgerea existentă.
• Acoperă orificiul de scurgere pentru a nu permite ca mirosurile neplăcute să intre în locuință.

Montare rezervor de apă

Montarea un rezervor de apă este un proces relativ simplu, dar necesită atenție și precizie pentru a asigura o instalare corectă și funcționalitate optimă a toaletei. Iată câțiva pași pentru montare bazin WC:

• Introdu suruburile în spațiile de prindere ale rezervorului și fixează-le cu piulițe. Asigură-te că șuruburile sunt strânse ferm, dar nu excesiv, pentru a evita deteriorarea rezervorului sau a vasului de toaletă.
• Așază garnitura de silicon care va separa rezervorul de vasul de WC în spațiul unde va fi amplasat rezervorul. Garnitura de silicon este esențială pentru a preveni scurgerile de apă între rezervor și vasul de toaletă.
• Amplasează rezervorul pe vasul de toaletă și prinde suruburile cu piulițe. Asigură-te că rezervorul este așezat uniform și stabil pe vasul de toaletă și că garnitura de silicon este poziționată corect pentru a asigura o etanșare adecvată.
• Instalează piesele componente ale rezervorului: preaplinul, flotorul, armatura și mecanismul de acționare. Aceste componente sunt esențiale pentru funcționarea corectă a rezervorului și a toaletei în ansamblu. Asigură-te că fiecare componentă este instalată corect conform instrucțiunilor producătorului și că sunt strânse în mod corespunzător pentru a evita scurgerile de apă sau alte probleme de funcționare.

Montare vas WC

Montarea vasului de toaletă într-o locuință nouă sau în timpul renovării necesită atenție și precizie. Iată câțiva pași pentru a efectua montajul corect:

Premergător montajului, dacă este vorba despre o locuință nouă:

• Amplasează vasul de toaletă în locul unde se va face montaj WC cu scurgere în pardoseală și marchează cu creionul locurile pentru găurile de fixare pe gresie. Interesează-te și cu ce se lipeste vasul de wc de gresie, s-ar putea să ai nevoie să știi aceste informații.
• Trasează conturul bazei vasului de WC cu creionul pentru a delimita spațiul în care va fi aplicat siliconul sau chitul sanitar și interesează-te la ce distanță de perete se montează wc-ul.
• Aspiră praful și orice impurități de pe gresie și asigură-te că suprafața este uscată pentru a asigura aderența siliconului.

Montajul vasului de toaletă:

• Aplică silicon sau chit sanitar de-a lungul marcajului trasat, pe partea interioară a conturului.
• Așază vasul WC-ului peste silicon, în poziția finală, și fixează holșuruburile în orificiile de prindere, introducându-le în diblurile din gresie și strângându-le de câteva ori.
• Șterge surplusul de silicon și verifică uniformitatea conturului vasului de toaletă, adăugând silicon suplimentar, dacă este necesar.
• Folosește un boloboc pentru a verifica că vasul de toaletă este perfect drept și ajustează poziția, dacă este necesar.
• Strânge șuruburile de prindere până la capăt, până când te asiguri că vasul este stabil, fără a-l forța.
• Dacă faci un montaj WC suspendat și vrei să știi la ce înălțime se monteaza WC suspendat, află că înălțimea standard variază între 40-45 cm de la podea la partea superioară a vasului. Pentru montare WC suspendat, se va  fixa WC-ul cu șuruburi pe perete, împreună cu o protecție la zgomot.

Racordările la gura de canalizare și rețeaua de apă

După ce vasul de toaletă a fost montat în poziție, va fi nevoie să faci racordările la gura de canalizare și rețeaua de apă astfel:

• Racordează cotul de evacuare între vasul de toaletă și gura de scurgere, asigurându-te că este potrivit și ajustându-l cu un bomfaier, dacă este necesar.
• Verifică unghiul pentru distanța de scurgere WC pardoseală de 3-4% al cotului pentru a facilita scurgerea dejecțiilor.
• Conectează bazinul la rețeaua de apă folosind un tub flexibil și verifică etanșeitatea tuturor garniturilor și furtunurilor.
• Montează capacul de WC, asigurându-te că se potrivește perfect pentru a evita probleme ulterioare.

În concluzie, montarea toaletei necesită atenție și răbdare, dar rezultatele finale merită cu siguranță efortul depus.

Alimentarea cu apă a locuinței și transportul acesteia prin rețeaua de țevi este o necesitate a prezentului, în acest sens general fiind găsite o multitudine de soluții. Indiferent de tipul alimentării cu apă, aceasta circulă spre locuințe prin intermediul rețelelor de țevi, majoritatea dintre acestea expuse la condițiile exterioare de mediu. În vreme ce temperaturile crescute sunt o problemă mai puțin importantă, nevoia adoptării unei soluții de izolație țeava apă îngheț devine foarte acută. Află din acest material de ce este important să îți izolezi corect țevile de apă și care sunt pericolele care le pot afecta pe acestea.

Izolație țeavă PPR/CUPRU/PVC - de ce este importantă

Țevile de apă reprezintă elemente de infrastructură menite să asigure transportul apei către consumatori, apă care provine de la instalațiile generale: sistem centralizat de țevi și conducte, sistemele cu hidrofor sau sistemele cu pompe submersibile. Așadar, indiferent că vorbim despre izolație țeavă PPR, despre izolație țeavă cupru sau despre izolație țeavă PVC află că izolarea țevilor este o măsură care se ia în principal pentru protejarea sistemului de apă, pentru prevenirea problemelor și pentru reducerea costurilor de energie.

Izolație țeavă antiîngheț

Înghețul este una dintre principalele probleme atunci când vine vorba despre apă, deoarece la o temperatură sub 0 grade Celsius apa îngheață. Atunci când apa îngheață aceasta își mărește volumul, pentru că se dilată, iar acest lucru are implicații asupra țevilor în mod direct. Prin mărirea volumului apei se exercită o presiune ridicată la nivelul pereților țevilor, lucru care duce la o forță de împingere la nivelul acestora, rezultatul putând însemna apariția de fisuri sau rupturi în masa materialului. Din acest motiv este importantă alegerea unor țevi rezistente, precum țeava pp-r din fibră compozită, care rezistă la acțiuni mecanice și care, mai ales după procesul de izolație țeavă antiîngheț, protejează sistemul de alimentare de cedare din cauza înghețului. 

Izolare țeavă apă pentru prevenirea condensului

Condensul este o problemă majoră în termeni de calitate a apei, deoarece ca urmare a condensării vaporilor de apă poate rezulta apariția mucegaiului. Condensarea se produce atunci când aerul saturat de vapori de apă întâlnește o suprafață rece. Ca urmare a acestui proces se pot observa picături de apă pe zona țevilor, precum în cazul geamurilor în timpul iernii, însă această problemă poate fi rezolvată prin izolarea țevilor cu ajutorul unui izolator țeavă adecvat.

Care sunt cerințele pentru materialele izolante pentru țevile de apă

Țevile de apă sunt elemente de infrastructură care trebuie să reziste în condiții aparte și care trebuie să răspundă unor cerințe ridicate din domeniul igienei. Materialele izolante de tip izolator țeavă trebuie de asemenea să răspundă unor condiții generale și particulare, după cum urmează:

• Conductivitate termică redusă;
• Rezistență la umiditate;
• Rezistență la coroziune;
• Rezistență la șocuri mecanice și compresiune;
• Durabilitate;
• Instalare facilă;
• Rezistență la foc (izolație ignifugă)

Conductivitate termică redusă- prin conductivitate termică se înțelege proprietatea unui material de a permite trecerea căldurii prin interiorul acestuia, permițând astfel schimburi de temperatură cu mediul exterior. Materialul folosit ca izolator țeavă trebuie să respecte condiția de a nu permite aceste schimburi, astfel încât apa care trece prin acestea să nu își piardă proprietățile termice, iar țeava să fie astfel rezistentă la îngheț. 

Rezistență la umiditate- relaționată de ideea de apariție a condensului, umiditatea ridicată poate fi problematică deoarece poate deteriora țevile. Ideea de izolație termică țevi joacă un rol deosebit de important în acest sens deoarece funcționează ca un izolator  pentru țevi.

O izolatie termica țevi poate reduce pericolul apariției coroziunii, care poate afecta funcționalitatea țevilor. Dacă acestea nu sunt foarte bine izolate riscurile sunt destul de mari ca rugina și coroziunea să apară la nivelul țevii. Izolația termică joacă așadar un rol deosebit de important, protejând țevile atât la nivel termo cât și hidro.

Rezistență la șocuri mecanice și compresiune- unele tipuri de materiale izolatoare au proprietatea de a rigidiza elementele și de a le conferi acestora o rezistență mai bună. Spre exemplu poți folosi o izolatie tevi cu vata minerala pentru izolat țevi sau poți opta pentru spumă poliuretanică pentru izolare, materialele fiind eficiente în termeni de protecție termică, dar oferind și rezistențe mecanice ridicate în același timp, mai ales când vibe vorba despre izolație țeavă apă rece exterior. 

Durabilitate- o proprietate specială a izolațiilor este aceea că trebuie să fie durabilă în timp, de preferat pe întreaga durată de viață a țevilor. 

Când vorbim despre procesul de izolație țevi apă exterior aceasta trebuie să fie realizată din materiale care rezistă foarte bine în timp, oferind astfel și prelungirea duratei de viață a țevilor 

Rezistență la foc- desigur, o proprietate importantă când vine vorba de izolație țevi exterioare este cea care vizează siguranța la incendiu. 

Cele mai folosite materiale pentru izolarea țevilor de apă

Având în vedere cerințele enumerate, opțiunile de izolare devin relativ puține ca număr. Acestea sunt însă utilizate tocmai pentru că fiind un grup mai restrâns de materiale reușesc să acopere cerințele în materie de izolare tevi apă exterioare sau interioare.

Cele mai folosite materiale pentru izolare țevi apă sunt:

• Spuma poliuretanică;
• Vata minerală bazaltică sau de sticlă;
• Polistiren;
• Celuloză;
• Lână de oaie 

Spuma poliuretanică- este un material izolator care se aplică fără rosturi, reușind să creeze o barieră la nivelul țevilor, fără a permite astfel schimburile de temperatură. Spuma poliuretanică folosită poate fi cu celulă închisă sau deschisă, cea cu celulă deschisă fiind un material izolator elastic, iar cea cu celulă închisă fiind un material izolator pentru țevi rigid.

Vata minerală din fibră de sticlă sau bazaltică este de asemenea un material eficient pentru izolare termică. Fibrele minerale ajută la păstrarea mai bună a temperaturii, ferind structura de țevi de îngheț.

Polistirenul este un material rezistent la umiditate, care protejează foarte bine structura de țevi conferindu-le o protecție ridicată împotriva pierderilor de căldură.

Celuloza- în unele situații poate fi folosită și această soluție, eficiența sa fiind dovedită în cadrul izolării locuințelor. Este important însă să se folosească și un strat de hidroizolare, deoarece în timp celuloza este sensibilă la umiditate.

Lâna de oaie funcționează similar ca și în cazul izolării cu vată bazaltică și vată de sticlă, fiind un material rezistent, care oferă caracteristici foarte bune de izolare și un comportament foarte eficient la foc. 

Izolație țevi apă  - Tipuri

În general alegerea fiecărui tip de izolație țevi depinde de tipul țevilor folosite. Este important să cunoști tipul țevilor necesare pentru lucrările executate, deoarece caracteristicile acestora pot fi distincte. Astfel, folosirea țevilor PPR vizează cea mai mare parte a domeniilor care țin de alimentare cu apă, însă mai există și alte tipuri de țevi care necesită izolații adaptate. 

Izolatie polietilenă expandată

Unul dintre materialele care pot fi folosite pentru izolarea țevilor este spuma de polietilenă (izolație polietilenă expandată), care este un material izolator eficient și rezistent la umiditate (condens teavă apă rece). Polietilena este este un material durabil și rezistent, compatibil cu majoritatea tipurilor de țevi.

Izolatie țeavă din cauciuc 

Izolarea țevilor cu elemente din cauciuc sau neopren prezintă marele avantaj al durabilității. Izolațiile de acest tip oferă o acoperire bună a elementelor, permițând păstrarea temperaturii. În plus, izolațiile din cauciuc sunt compatibile cu o varietate de țevi, inclusiv țevi din oțel, cupru sau PVC.

Izolatie țeavă autoadezivă

Izolațiile autoadezive se găsesc cel mai adesea sub formă de benzi care au proprietatea de a etanșa foarte bine zonele pe care sunt aplicate. Benzile autoadezive e pretează foarte bine și pentru izolare în situația în care se constată o umiditate mare, ferind de asemenea elementele de îngheț. 

Izolarea înfășurată a țevilor

Acest proces de izolare presupune aplicarea materialului izolator direct pe suprafața țevilor, materialul fiind de cele mai multe ori disponibil sub formă de benzi. Acestea sunt înfășurate de jur împrejurul țevilor, protejându-le de îngheț și de temperaturi scăzute. 

Pașii necesari pentru izolarea țevilor de apă 

Izolarea este un proces tehnologic prin care sunt asigurate condițiile necesare alimentărilor cu apă, însă acesta necesită respectarea corectă a pașilor care să garanteze păstrarea temperaturii și protecția țevilor. Succesiunea acestor pași este următoarea:

• curățarea suprafeței țevilor- acestea pot păstra la nivelul suprafeței urme de grăsimi sau uleiuri, dar și praf și alte impurități;
• dimensionarea corectă a elementelor și alegerea materialului izolator- este necesară o măsurare corectă a țevilor pentru ca mai apoi să poată fi dimensionat și materialul izolant ce va fi folosit pentru izolare termică țevi apă, în funcție de tipul acestuia (număr de benzi de izolare; număr de panouri izolante etc.);
• debitarea materialului de izolare- tăierea acestuia conform dimensiunilor dictate de etapa precedentă;
• aplicarea materialelor și folosirea accesoriilor potrivite: fitinguri pehd, fitinguri ppr, fiting ppr compozit etc.; 
• fixare și sigilare- în unele cazuri materialele pot avea nevoie de o fixare suplimentară, așa cum este cazul izolațiilor pentru țevi cu vată bazaltică sau vată de sticlă. La polul opus, spuma poliuretanică este un material care se aplică prin pulverizare și nu necesită fixare în procesul de izolare conducte exterioare. 
• Verificarea eficienței sistemului și darea în funcționare a instalației. 

Sfaturi pentru a asigura performanța izolației pentru țevi 

Lucrările de alimentare cu apă presupun mai înainte de orice folosirea unor elemente eficiente de infrastructură, mai exact a țevilor și accesoriilor necesare. Aspectul izolării este de asemenea important deoarece asigură funcționarea eficientă a țevilor, limitând pierderile de căldură.

Astfel, devine imperios necesară izolarea termică a țevilor, iar acesta este unul dintre cele mai importante sfaturi pe care orice profesionist le va oferi. În plus, indiferent de materialul ales pentru izolare țevi apă exterioare sau interioare, este la fel de important și modul de instalare al acestuia. Zonele de joncțiune trebuie întotdeauna protejate, deoarece aplicată sau instalată necorespunzător, izolația se poate deteriora, cauzând o protecție țevi ineficientă. 

La fel de important în ceea ce privește izolarea țevilor este și faptul că materialul izolator trebuie verificat periodic, pentru a te asigura că acesta protejează țevile în mod corect. În final, izolarea țevilor nu trebuie făcută selectiv, ci este nevoie de o izolare termică țevi ppr, țevi din cupru sau din oricare alt material și mai ales nu pe porțiuni, ci ca întreg. 

Atunci când vine vorba de instalarea sau modernizarea sistemului de instalații sanitare din locuința ta, materialul potrivit al țevilor contează pentru durabilitatea, eficiența și calitatea generală a instalației. Între opțiunile disponibile de materiale, precum PPR, cupru și PEX, pentru țevi instalații sanitare, instalații de încălzire, țevi calorifere, țevi instalație apă casă sau pentru orice alte instalații din casa ta, fiecare vine cu propriile sale avantaje și dezavantaje, iar alegerea unor tipuri de țevi poate influența confortul din locuința ta. 

În acest articol, îți vom prezenta fiecare material de țeavă instalații sanitare, comparându-le caracteristicile, beneficiile și limitările, pentru a te ajuta să faci cea mai bună alegere pentru orice instalație sanitară casă în funcție de nevoile tale.

Cum alegi țevile pentru instalațiile sanitare din casă - criterii

Când te pregătești să alegi țevi centrală termică, ce țeavă se folosește la apă rece, ce țeavă se folosește la gaze, țeavă apă caldă, cea mai bună țeavă pentru apă potabilă sau cea mai bună țeavă pentru încălzire în pardoseală, ar trebui să iei în considerare mai mulți factori pentru a te asigura că instalațiile vor rezista și vor fi de eficiente și sigure. În funcție de aceste criterii îți va fi mai ușor să alegi între ppr sau cupru, vei putea să faci comparații de genul pexal vs ppr și vei putea răspunde mai ușor la întrebări de genul - 'ce țeavă se folosește la calorifere' sau 'dacă e indicat să folosești instalație cupru centrală termică'.

Durabilitate

O țeavă instalație apă, gaze sau încălzire ar trebui să reziste fără a-și pierde integritatea structurală sau a-și compromite funcționalitatea din cauza uzurii, coroziunii și presiunii. Țevile din PEX și PPR rezistă între 30 și 50 de ani, iar cele din cupru 50 de ani. Deci între PEX, cupru sau PPR, poți alege cupru fără probleme. 

Conductivitate termică

Materialele cu o conductivitate termică ridicată, cum ar fi cuprul, sunt preferate în sistemele de încălzire calorifer cupru deoarece permit transferul rapid al căldurii, dar poate fi necesar un strat suplimentar de izolație. Pe de altă parte, materialele cu o conductivitate termică mai redusă, precum PEX, pot contribui la izolarea termică a apei, reducând pierderile de căldură și economisind energie. 

Randament

Randamentul poate fi influențat de mai mulți factori, inclusiv presiunea apei, diametrul țevilor, lungimea sistemului și materialul din care sunt fabricate țevile. Țevile cu un diametru mai mare pot oferi un randament mai bun în sistemele cu debit mare, în timp ce țevile cu diametru mai mic pot fi mai eficiente în sistemele cu debit redus. De asemenea, este importantă și rezistența la fluxul turbulent și la frecarea țevilor, deoarece aceasta poate afecta randamentul general al instalației. Alt factor de luat în considerare este compatibilitatea țevilor cu presiunea apei din rețea și că pot asigura un flux constant și fiabil de apă în întreaga casă. 

Expunerea la coroziune

Coroziunea poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv calitatea apei, pH-ul, temperaturile extreme și substanțele chimice din apă sau sol. În cazul în care te întrebi dacă o instalație din cupru ruginește, află că aceasta este foarte rezistentă. Materialele rezistente la coroziune (cuprul sau PEX-ul) pot fi preferate în medii agresive, precum apele dure sau soluțiile chimice, deoarece au o durată de viață mai lungă și necesită mai puțină întreținere. De asemenea, se recoamandă acoperirea acestora sau adăugarea unui strat de izolație,  dacă faci instalație sanitară casa la roșu. O țeavă izolată termic poate rezista mai mult și astfel se poate reduce riscul de deteriorare. 

Dilatare

Materialele flexibile, precum PEX-ul, sunt preferate în această privință, deoarece au capacitatea de a se dilata și contracta fără a se sparge sau a suferi fisuri, chiar și la temperaturi extreme la instalația de apă la o casă, de exemplu. Cu toate acestea, chiar și materialele mai rigide, cum este cuprul, pot face față dilatării în mod eficient, dacă instalarea este făcută corect și este avut în vedere acest criteriu.

Instalație cu țevi din cupru

Țevile din cupru sunt o opțiune populară și de încredere în domeniul instalațiilor sanitare și al sistemelor de alimentare cu apă, folosite încă din perioada Egiptului Antic. 

Caracteristicile țevilor din cupru

Durabilitatea ridicată, rezistența la coroziune, conductivitatea termică excelentă, flexibilitatea în instalare, capacitatea de a rezista la temperaturi extreme și capacitatea de a fi reciclate ușor le fac alegerea preferată pentru multe aplicații rezidențiale și comerciale. De asemenea, o instalație cupru este potrivită deoarece cuprul este un material natural non toxic, iar proprietățile sale bacteriostatice ajută la prevenirea creșterii bacteriilor în sistemele de apă.

Avantajele și dezavantajele țevilor din cupru

Avantaje:

• Țevile din cupru rezistă peste 50 de ani.
• Cuprul este rezistent la coroziune.
• Cuprul are o conductivitate termică ridicată.
• Țevile din cupru pot fi reciclate și refolosite.
• Pot fi lăsate neacoperite, deoarece au un aspect plăcut, așadar nu este nevoie de mascare țevi apa sau gaze.

Dezavantaje:

• Cuprul este mai scump, ceea ce poate crește costurile inițiale de instalare.
• Instalarea și sudarea țevilor din cupru necesită abilități și echipamente specializate.
• Țevile de cupru sunt sensibile la substanțele chimice de curățare utilizate pentru întreținerea centralelor termice, ceea ce le face mai puțin potrivite pentru o instalație calorifere. 
• Coeficientul termic ridicat al cuprului face ca pierderea de căldură din țeavă cupru calorifer să se întâmple mai ușor, ceea ce poate afecta eficiența sistemului de încălzire.
• Țevile din cupru sunt mai zgomotoase în timpul funcționării.

Când este recomandată utilizarea țevilor din cupru

Iată câteva contexte în care țevile din cupru sunt adesea preferate:

• Pentru alimentarea cu apă rece și caldă în băi, bucătării și alte zone similare.
• În sistemele de încălzire centralizată, în special cele care utilizează radiatoare sau pentru instalația de încălzire în pardoseală, îngropată în perete sau aparentă, țevile calorifere cupru pot fi preferate pentru a asigura o distribuție eficientă a căldurii și o durată lungă de viață. 
• Pentru instalațiile subterane sau cele expuse la condiții meteorologice aspre.

Instalație cu țevi din polipropilenă (PPR)

Dacă te-ai întrebat ce înseamnă PPR, află că PPR este prescurtarea pentru polipropilenă copolimer random, materialul din care sunt fabricate aceste tipuri de țevi. Țevile din polipropilenă (PPR) sunt tot mai populare în domeniul instalațiilor sanitare și al sistemelor de alimentare cu apă, datorită caracteristicilor lor versatile și avantajelor multiple. 

Caracteristicile țevilor din polipropilenă

Țevile din polipropilenă sunt fabricate dintr-un tip de plastic cunoscut pentru rezistența sa chimică și termică. Ele sunt flexibile, ușoare și durabile, rezistente la presiuni ridicate și la variații de temperatură. De asemenea, polipropilena nu afectează calitatea apei și este sigură pentru utilizarea în sistemele de alimentare cu apă potabilă, precum și într-o instalație sanitară baie aparentă.

Există două tipuri de țevi PPR:

1. Țevi PPR simple: Nu conțin inserturi suplimentare și sunt potrivite pentru utilizarea în instalație baie PPR sau bucătărie de apă rece potabilă. 
2. Țevi PPR cu aluminiu sau fibră de sticlă: Sunt îmbunătățite prin adăugarea unor inserții de aluminiu sau fibră de sticlă în compoziția lor. Aceste inserții ajută să îmbunătățească rezistența termică și durabilitatea acestor țevi. O instalație încălzire cu țeavă PPR sau pentru apă caldă sunt potrivite, deoarece aceste țevi rezistă la temperaturi ridicate sau presiuni mari.

Care fel de țeavă PPR este mai bună? Răspunsul depinde de instalația pentru care ai nevoie de acest tip de țeavă PPR apă caldă sau rece.

Avantajele și dezavantajele țevilor din PPR

Avantaje:

• Este rezistent la coroziune, ceea ce îl face potrivit pentru utilizarea în medii umede sau cu substanțe chimice, de exemplu la o instalație calorifere PPR. 
• Țevile din PPR sunt ușoare și flexibile.
• Acestea au o durată de viață lungă și necesită puțină întreținere în timpul utilizării.
• PPR sau cupru? Țevile din PPR sunt mai accesibile din punct de vedere financiar decât cuprul. Pentru o instalație PPR preț, consultă specialiștii în domeniu.
• PPR-ul are o conductivitate termică mai mică decât alte materiale, păstrând apa caldă pentru perioade mai lungi de timp, fiind așadar potrivit pentru instalație încălzire PPR.

Dezavantaje:

• Polipropilena are o durată de viață mai redusă decât cuprul.
• La temperaturi ridicate, țevile din PPR pot să se dilate, ceea ce poate duce la deformări sau fisuri în sistem.
• Vopseaua nu prinde pe acest tip de material, ceea ce face ca o instalație PPR aparentă să fie inestetică, dacă nu se găsește o metodă ingenioasă de a o ascunde. 

Când este recomandată utilizarea țevilor din PPR

Polipropilena este ideală pentru sistemele de alimentare cu apă potabilă, fie pentru o instalație PPR calorifere, traseu țevi centrală termică, instalație PPR baie sau sistemele de încălzire și răcire. Cea mai buna teava PPR pentru încălzire este cea cu inserție de fibră de sticlă, perfectă pentru montaj calorifere cu PPR.

Instalație cu țevi din polibutilenă (PEX)

Fiind un material plastic rezistent și versatil, țevile din PEX sunt preferate pentru instalațiile sanitare și sistemele de alimentare cu apă.

Caracteristicile țevilor din PEX

Țevile din polibutilenă (PEX) sunt fabricate dintr-un material plastic numit polietilenă reticulată, care este rezistent la presiune, temperatură și coroziune. Ele sunt caracterizate prin flexibilitate și ușurință în manipulare și montare. De asemenea, PEX-ul nu afectează calitatea apei și este sigur pentru utilizarea în sistemele de instalație apă baie sau bucătărie.

Acestea sunt ușor de identificat datorită culorilor specifice care le fac potrivite pentru anumite tipuri de lucrări:

• Alb - pentru utilizare la orice temperatură.
• Albastru - pentru medii reci.
• Roșu - pentru medii fierbinți.

Avantajele și dezavantajele țevilor din PEX

Avantaje:

• PEX-ul este extrem de flexibil.
• PEX-ul este rezistent la coroziune și la degradare în timp, asigurând durabilitate pe termen lung.
• Instalarea țevilor din PEX necesită mai puține accesorii și este mai rapidă decât alte materiale, cum ar fi cuprul. 
• PEX-ul poate rezista la temperaturi extreme fără a-și pierde proprietățile. 
• Conductivitatea termică redusă pentru țeava PEX calorifere ajută la reducerea pierderilor de căldură sau frig.

Dezavantaje:

• Radiațiile UV pot deteriora PEX-ul, limitând utilizarea sa la instalații interioare sau protejate de soare.
• La temperaturi ridicate, țeava Pexal încălzire poate suferi dilatare, ceea ce poate afecta integritatea sistemului și poate duce la scurgeri.
• Țevile din PEX pot fi deteriorate de rozătoare și apă bogată în cloruri.

Când este recomandată utilizarea țevilor din PEX

Țevile din polibutilenă (PEX) sunt ideale pentru sistemele de alimentare cu apă caldă și rece, sistemele de încălzire în pardoseală, sistemele de răcire și alte instalații unde flexibilitatea și durabilitatea sunt esențiale.

Recomandări de țevi pentru fiecare tip de instalație din casă - PPR sau cupru / PPR vs PEX

Alegerea corectă a țevilor este foarte importantă pentru ca instalațiile tale să funcționeze optim, așadar dezbatem în cele ce urmează ce tipuri de țevi sunt recomandate pentru fiecare tip de instalație din casă - de la ppr vs cupru, la ppr vs pex. 

Țevi recomandate pentru instalații sanitare

Țevile din cupru sunt cele mai rezistente, nu permit formarea microbilor, deci pot fi folosite cu succes pentru instalațiile de apă menajeră, însă nu sunt recomandate pentru mediile acide. Pentru instalațiile unei bucătării sau a unei băi, se recomandă toate tipurile de țevi, cu mențiunea că PEXAL sau PPR au cel mai mic preț. Ține cont însă că dacă optezi pentru instalații sanitare PPR pentru baie de exemplu, acestea nu sunt tocmai estetice, așadar ar trebui să fie ascunse. 

Țevi recomandate pentru încălzire prin calorifere

Țevile din PPR sunt cele mai potrivite pentru instalație centrală termică PPR, însă și cele din PEX sunt o alternativă viabilă. Cuprul nu este recomandat ca țeavă pentru calorifere, deoarece poate surveni o reacție electrochimică între acest material și aluminiul de la unele tipuri de calorifere, ceea ce poate duce, în timp, la deteriorarea acestora. Țeava PPR pentru încălzire este cea cu inserție de aluminiu sau fibră de sticlă. Dacă vrei o protecție țevi calorifer pentru mascare țevi PPR, ai o mulțime de opțiuni disponibile pe piață.

Țevi recomandate pentru încălzire în pardoseală

Cele mai potrivite țevi pentru instalațiile termice cu încălzire în pardoseală sunt cele din cupru. Dacă bugetul nu-ți permite să aloci prea mult pentru țevi cupru instalație încălzire, o altă opțiune potrivită este PEX-ul, datorită flexibilității sale, ușurinței la montare și capacității de a rezista la temperaturi ridicate. 

Țevi recomandate pentru instalația de gaze

Pentru instalațiile de gaze, este important ca țevile alese să fie sigure și să asigure o etanșeitate corespunzătoare pentru a preveni scurgerile de gaze. Datorită rezistenței crescute la presiuni mari, țevile din cupru sunt cele mai recomandate pentru instalațiile de gaze. Cuprul ruginește? Cuprul este un metal moale care nu ruginește. Poți opta pentru o țeavă gaze îngropată.

Montarea și racordarea corectă a caloriferelor sunt aspecte esențiale pentru confortul termic și eficiența sistemului de încălzire al unei locuințe sau a unei clădiri. În articolul de față, vom explora pașii necesari pentru instalarea adecvată a caloriferelor și importanța alegerii potrivite a metodei de racordare a circuitului de tur retur centrală. De la selectarea tipului potrivit de calorifer la tehnici de montaj calorifer după o schiță montaj calorifere corectă, distanța tur retur calorifer, care este turul și returul la calorifer, cote montaj calorifere și reguli de siguranță, acest ghid vă va oferi informațiile necesare despre cum se montează un calorifer eficient și durabil.

Montarea / racordarea caloriferelor - informații utile

Este esențial să se acorde atenție fiecărui detaliu în procesul de instalare pentru a evita problemele ulterioare și pentru a asigura funcționarea optimă a sistemului de încălzire. Iată câteva informații utile pentru racordare și montare calorifere:

• Alegerea tipului potrivit de calorifer - de la accesorii calorifere, până la modelul de calorifer: Există diferite tipuri de calorifere pe piață, cum ar fi cele din oțel, aluminiu, fontă, cupru sau PVC sau calorifere mici și lungi. Este important să se țină cont de necesitățile specifice ale spațiului în care vor fi instalate caloriferele, care este turul și returul la centrală și de cerințele sistemului de încălzire înainte de a face o alegere.
• Măsurarea și pregătirea spațiului: Înainte de montaj, trebuie să se efectueze măsurători precise pentru a determina locația și poziționarea ideală a caloriferului pentru a permite acestuia să furnizeze căldură în toată încăperea și să aibă acces la conductele de încălzire. De asemenea, este necesar să se pregătească spațiul de montare calorifer pe perete sau sub pervaz, asigurându-se că este curat, nivelat și că dispune de spațiu suficient pentru instalare și pentru circulația aerului. 
• Racordarea circuitului de tur și retur (reglare calorifere tur retur): Alegerea corectă a metodei de racordare a circuitului de tur și retur este esențială pentru eficiența sistemului de încălzire. Se recomandă ca robineții de tur și retur la centrala termică să fie poziționați pe diagonală (pentru a permite ca circuitul apei în calorifer să se facă pe toata suprafața lui).
• Conectarea caloriferelor la sistemul de încălzire: În montajul în serie, apa caldă este introdusă în primul calorifer și apoi circulă prin fiecare înainte de a reveni la centrala termică. Această metodă poate fi mai simplă și mai economică, dar poate duce la diferențe de temperatură între calorifere și la o posibilă scădere a presiunii apei. În contrast, în montajul în paralel, fiecare calorifer este alimentat cu apă caldă și retur separat de la centrala termică, asigurând o distribuție uniformă a căldurii în toate încăperile. Deși acest lucru poate implica o instalare mai complexă și mai costisitoare, oferă avantajul unei presiuni și temperaturi constante în fiecare calorifer.

Schema de montaj pentru calorifere tur retur - elemente de luat în calcul 

Pentru a realiza o schemă montaj calorifere tur retur, este important să luăm în considerare mai multe aspecte, atât generale, legate de întregul sistem de încălzire, cât și specifice modului de legare al caloriferelor. Iată detalii despre fiecare aspect din schema instalație calorifere casa pentru montaj calorifer aluminiu sau orice alt material ales:

Sistemul de încălzire în ansamblul lui

Iată la ce ar trebui să se acorde atenție în legătură cu sistemul de încălzire:

• Tipul de sursă de căldură: Este important să cunoaștem tipul de sursă de căldură utilizată în sistemul de încălzire, cum ar fi cazanele pe gaz, pe lemne, electrice sau alte surse alternative.
• Tipul de combustibil sau energie utilizată: Este esențial să știm ce tip de combustibil sau energie este folosit în sistem, fie că este vorba de gaz, lemn, electricitate, energie solară etc.
• Configurația sistemului de încălzire: Este necesar să înțelegem cum este configurat sistemul de încălzire, dacă este un sistem cu apă caldă sau cu aer cald, dacă există sau nu pompe de circulație, distribuitoare de căldură etc.
• Presiunea și temperatura de lucru: Este crucial să cunoaștem presiunea și temperatura de lucru a sistemului pentru a asigura compatibilitatea și siguranța instalării caloriferelor.

Modul de legare al caloriferelor  

Legarea caloriferelor se poate face fie în laterală, în cruce, în șa sau inferioară. Modalitatea aleasă trebuie să fie decisă în funcție de nevoile particulare ale clădirii sau locuinței în care se află sistemul termic. Fiecare tip de racord calorifer are particularități și prezintă avantaje și dezavantaje specifice.

Racordarea caloriferelor în laterală

Această metodă presupune conectarea țevii de alimentare și a celei de retur în partea laterală a caloriferului, fie pe aceeași parte, fie pe părți opuse, în funcție de configurația instalației.

Racordarea caloriferelor în cruce

Aici, țevile de tur și retur sunt conectate cu fitinguri în partea superioară și, respectiv, inferioară a caloriferului, asigurând o distribuție uniformă a căldurii.

Racordarea caloriferelor în șa 

Această metodă presupune conectarea țevii de tur și retur în partea inferioară, într-o configurație similară cu un "șa".

Racordarea inferioară 

Țevile de alimentare și cele de reglare retur calorifer sunt conectate la partea de jos a caloriferului, asigurând circulația apei calde de jos în sus.

O schemă montaj calorifere centrală detaliată va include toate aspectele ce vor asigura o instalare corectă și eficientă a caloriferelor în cadrul sistemului de încălzire.

La ce distanță  se montează caloriferele

Distanța între tevi calorifer recomandată pentru instalarea caloriferelor poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv de tipul de calorifer, de dimensiunile acestuia, de configurația camerei și de alte circumstanțe specifice precum circuit calorifere. Totuși, există câteva principii generale care pot fi luate în considerare:

• Distanța față de pardoseală: În general, se recomandă ca partea inferioară a caloriferului să fie amplasată la o distanță de cel puțin 10 cm față de pardoseală. Această operațiune poate fi efectuată cu ajutorul unor suporți calorifer aluminiu sau cu alte sisteme de prindere. Această distanță permite o bună circulație a aerului și evită blocarea căldurii. 
• Distanța față de perete: Caloriferele ar trebui să fie montate la o distanță  de aproximativ 5-10 cm față de perete pentru a permite circulația aerului și pentru a facilita curățarea și întreținerea acestora. 
• La ce înălțime se montează caloriferele: În general, caloriferele sunt montate la o înălțime accesibilă, astfel încât să ofere o distribuție optimă a căldurii în încăpere și să permită o bună circulație a aerului.

Materiale și unelte necesare pentru racordarea caloriferelor

Iată o listă cu materialele și uneltele necesare pentru racordarea unui calorifer:

• Clește reglabil, utilizat la strângerea diverselor conexiuni sau, după caz, pentru închidere robinet retur calorifer;
• Robineți pentru calorifere de tip tur și retur;
• Elemente de prindere a caloriferelor pe perete (sistem prindere calorifer diferit în funcție de tipul peretelui - cărămidă, beton, rigips etc.);
• Elemente de etanșare a conexiunilor (bandă de teflon, cânepă și pastă de etanșare);
• Dop aerisitor;
• Robinet de tip termostat.

Racordarea caloriferelor sub fereastră sau pervaz

Racordarea caloriferelor sub fereastră sau pervaz necesită o atenție deosebită pentru a asigura o distribuție eficientă a căldurii și pentru a permite circulația aerului în mod corespunzător. Iată câteva detalii importante:

• Pentru a asigura o funcționare optimă a caloriferului, este important să fie suficient spațiu deasupra și sub acesta. Acest lucru poate fi dificil în cazul racordării sub fereastră sau pervaz, așa că trebuie să vă asigurați că există destul spațiu între calorifer și fereastră/pervaz pentru a permite circulația aerului și pentru a evita blocarea căldurii.
• În cazul în care există obiecte de mobilier sau alte elemente în fața caloriferului, asigurați-vă că acestea nu blochează circulația aerului și că nu reduc eficiența sistemului de încălzire.
• Pentru a vă asigura că o montare calorifer aluminiu pe perete este solidă, utilizați elemente de prindere adecvate pentru tipul de perete și pentru greutatea caloriferului.
• Asigurați-vă că nu există scurgeri de căldură între calorifer și perete sau fereastră, iar dacă este necesar, utilizați materiale de izolare adecvate pentru a reduce pierderile de căldură.

Montarea / racordarea caloriferelor  - Pașii de urmat

Instalarea corectă a caloriferelor este esențială pentru funcționarea corectă și obținerea de performanțe optime din punctul de vedere al eficienței energetice a sistemului de încălzire. Iată care sunt pașii generali care trebuie respectați la montare calorifer:

• Fixarea pe perete a caloriferului cu ajutorul consolelor - caloriferul se prinde de console mai întâi în partea inferioară, apoi în partea superioară.
• Racordarea turului și returului se face conform instrucțiunilor și recomandărilor producătorului.
• Dacă este prevăzut, robinetul de retur poate fi dotat și cu un termostat pentru controlul temperaturii.
• Pe racordul opus intrării tur se montează un dop pentru aer, iar pe celelalte ieșiri neutilizate se montează dopuri oarbe pentru a preveni pierderile de apă sau aer.
• Ultimul pas pentru a finaliza montarea caloriferului, respectiv racordarea acestuia la sistemul termic al casei. Pentru aceasta, tot ce e nevoie să faceți este să montați robinetul simplu sau termostatic pe circuitul de tur și de retur al caloriferului și să le racordați la conductele termice.

Întreținerea caloriferelor după racordare

Iată câțiva pași recomandați pentru întreținerea caloriferelor după racordare:

• Verificați periodic caloriferele pentru a identifica eventuale scurgeri sau depuneri de calcar. 
• Curățați suprafața exterioară a caloriferului cu un burete sau cârpă umedă și un detergent delicat. Îndepărtați orice depuneri sau murdărie pentru a asigura o transferare optimă a căldurii.
• Monitorizați în mod regulat presiunea și temperatura sistemului de încălzire pentru a detecta orice anomalii sau probleme potențiale. Asigurați-vă că presiunea este în intervalul recomandat de către producător și că temperatura este reglată corespunzător în funcție de necesitățile de încălzire ale spațiului.
• Verificați și aerisiți sistemul de încălzire periodic pentru a elimina aerul acumulat în conducte și în calorifere. Porniți centrala termică și deschideți robineții de aerisire de la partea superioară a caloriferelor până când curge apă continuu, fără bule de aer.
• Verificați robineții și conexiunile pentru eventuale scurgeri sau pierderi de apă. Strângeți sau înlocuiți orice robinet sau conexiune care prezintă scurgeri pentru a preveni pierderile de apă și deteriorarea sistemului.
• Dacă sistemul de încălzire este echipat cu filtre, verificați-le periodic și înlocuiți-le conform instrucțiunilor producătorului pentru a preveni acumularea de impurități și pentru a menține eficiența sistemului.
• Planificați revizii periodice ale sistemului de încălzire efectuate de către un specialist autorizat în instalații calorifere. Un reglaj calorifere periodic și întreținerea preventivă pot preveni problemele majore și pot asigura o funcționare optimă a sistemului pe termen lung.

Cu o instalare și o întreținere corespunzătoare, caloriferele pot oferi un nivel confortabil de încălzire și pot asigura eficiența consumului de resurse în acest scop o lungă perioadă de timp. De asemenea, este recomandat să se apeleze la serviciile unui instalator profesionist autorizat pentru a asigura o instalare corectă și sigură.

În perioada sezonului rece, încălzirea locuinței, fie că este vorba de un apartament sau de o casă, reprezintă o parte importantă din cheltuielile lunare. Abordarea individuală a nevoilor termice, urmată de analiza atentă a bugetului disponibil, permit identificarea unui sistem eficient din punct de vedere energetic, pentru a aduce confort termic fără a suprasolicita resursele financiare. În prezent, există multiple soluții și noi sisteme de încălzire mai ieftine decât gazul sau sisteme de încălzire care pot fi mai mult sau mai puțin eficiente, în funcție de tipul fiecărei locuințe.

Soluții încălzire în funcție de tipul locuinței 

Specificul fiecărui tip de locuință joacă un rol important în alegerea soluției de încălzire. De exemplu, în cazul apartamentelor la bloc racordate la energie și electricitate, se poate opta atât pentru o centrală electrică, cât și pentru o centrală pe gaze. În schimb, în cazul caselor la țară, în general sunt utilizate surse alternative de energie, precum sobe și sisteme de încălzire pe lemne sau panouri solare apa caldă și încălzire.

Soluții încălzire casă (la țară)

În mediul rural, caracterizat printr-un acces limitat la rețeaua centralizată de gaze sau alte utilități, se poate opta pentru soluții alternative de încălzire eficiente energetic, precum sobele pe lemn sau peleți, panourile solare termice sau sistemele de încălzire centralizate cu combustibili regenerabili (cu condiția racordării casei la electricitate). Există, de asemenea, câteva sisteme de încălzire neconvenționale, cum ar fi instalațiile de încălzire pe bază de biomasă sau șemineele cu gaz metan, mai puțin eficiente energetic și în general considerate opțiuni secundare.

Soluții încălzire apartament 

În apartamente, opțiunile de încălzire sunt adesea limitate de spațiul disponibil. Sistemele de încălzire convenționale pentru apartamente includ radiatoare cu apă caldă, convectoarele sau sistemele electrice/pe gazde de încălzire. De asemenea, utilizarea aerului condiționat pentru încălzirea unui apartament poate fi o soluție, în absența altor soluții de încălzire. 

Soluții încălzire terasă închisă 

Utilizarea terasei închise în sezonul rece presupune, pentru asigurarea confortului termic, utilizarea unor sisteme de încălzire portabile și ușor de gestionat. Radiatoarele și convectoarele sunt în general recomandate pentru încălzirea terasei, deoarece asigură o distribuție uniformă a căldurii în spațiu și pot fi controlate cu ușurință.

Soluții încălzire casă de vacanță 

Datorită specificului lor și a faptului că utilizarea unui sistem de energie în astfel de locuințe este una sezonieră, în general se recomandă optarea pentru un sistem de încălzire casă ușor de gestionat de la distanță sau a unui sistem portabil. Variantele pot include centrale termice electrice sau surse de incălzire electrice economice precum radiatoare cu termostat programabil sau sisteme de încălzire cu infraroșu. 

Sisteme, soluții și metode de încălzire a casei clasice - tipuri, avantaje și dezavantaje 

Centrala termică (pe gaz sau electrică), împreună cu sistemele de încălzire în pardoseală, sunt folosite în majoritatea locuințelor ca metode de încălzire a casei, cu excepția celor din mediul rural. În prezent, aproximativ o treime dintre români se încălzesc iarna folosind centrala proprie pe gaz natural.

Încălzire casă - Centrală termică pe gaz 

Centrala termică pe gaz este una dintre cele mai comune soluții pentru încălzirea locuințelor. Centrala pe gaz funcționează prin arderea gazului natural sau a gazului lichefiat într-un arzător dedicat. Procesul de ardere generează căldură, care este transferată la un schimbător de căldură. Apa sau agentul termic circulă prin schimbătorul de căldură, preia căldura generată de ardere și mai apoi o distribuie în sistemul de încălzire al locuinței, inclusiv în calorifere sau în sistemul de încălzire din pardoseală.

Încălzire casă - Centrală termică pe lemne 

Centrala termică pe lemne utilizează lemnul, pe care îl arde într-o cameră de combustie dedicată, pentru a genera căldură. Centrala pe lemne este potrivită pentru locuințele situate în zone cu acces la lemn, în special în mediul rural.

Încălzire casă fără gaze - Centrală electrică 

Centrala termică electrică funcționează prin utilizarea energiei electrice pentru a încălzi elemente de rezistență sau un agent termic într-un sistem închis, fiind o soluție încălzire casă fără gaze. Căldura generată este apoi transferată în sistemul de încălzire al locuinței, pentru a asigura confortul termic în locuință. Centrala termică electrică, comparativ cu cea pe gaz, nu depinde de disponibilitatea și accesul la rețeaua de gaze. În schimb, centrala electrică necesită o sursă de alimentare electrică stabilă. 

Soluții de încălzire în pardoseală

Încălzirea în pardoseală este un sistem de încălzire modern care utilizează conducte sau cabluri conectate etanș prin fitinguri, prin care circulă apă caldă, transferând căldura la suprafața podelei. Implementarea inițială a unui sistem de încălzire în pardoseală poate implica costuri mai mari, comparativ cu alte soluții. Cu toate acestea, costurile tind să fie mai reduse pe termen lung. Încălzirea în pardoseală poate fi o opțiune eficientă nu doar pentru case sau apartamente, ci și pentru spații comerciale sau industriale. 

Soluții tradiționale de încălzire casă -  tipuri, avantaje și dezavantaje

Sistemele tradiționale de încălzire continuă să reprezinte cea mai comună opțiune folosită pentru încălzirea locuinței, în mod deosebit în mediul rural. Soluțiile tradiționale de încălzire s-au diversificat în ultimii ani, astfel că, în prezent, pe lângă încălzirea la sobă, există și alte opțiuni care pot fi luate în calcul pentru încălzirea casei. Printre cele mai comune tipuri de încălzire și soluții încălzire casă la țară, în absența gazelor naturale, se numără radiatoarele, caloriferele cu ulei și convectoarele. 

Încălzirea casei cu radiatoare 

Radiatoarele sunt dispozitive de încălzire utilizate în sistemele de încălzire centralizată sau locală ale locuințelor și clădirilor. Radiatoarele funcționează prin circularea unui agent termic, de obicei apă caldă sau un alt fluid termic, prin tuburile sau elementele radiatorului. Există mai multe tipuri de radiatoare, dar toate au un scop comun: să transfere căldura din sistemul de încălzire în încăperea în care sunt instalate.

Încălzirea casei cu ajutorul convectoarelor

Convectoarele sunt dispozitive de încălzire care funcționează predominant prin procesul de convecție termică. Spre deosebire de radiatoare, care utilizează și radiația termică, convectoarele sunt centrate în principal pe circulația aerului pentru transferul de căldură. Adesea utilizate în încăperi unde este importantă distribuția uniformă a căldurii, precum dormitoare, livinguri sau birouri, convectoarele pot fi reglate prin termostate pentru a menține temperatura dorită în încăpere.

Încălzirea casei prin calorifere cu ulei

Caloriferele pe ulei utilizează un element de încălzire electric pentru a încălzi uleiul termic din interiorul radiatorului și a genera astfel căldură în spațiul dorit. Un dezavantaj notabil al caloriferor pe ulei este acela că pot necesita un timp mai îndelungat pentru a atinge temperatura dorită în încăpere, în comparație cu alte sisteme de încălzire mai rapide. În plus, caloriferele cu ulei generează un consum ridicat de electricitate. 

Încălzirea casei cu radiatoare tip panel

Radiatoarele tip panel sunt o variantă alternativă mai modernă la radiatoarele tradiționale, cu un design plat și estetic, considerate o evoluție în privința performanțelor sistemelor de încălzire. Mai costisitoare, dar și mai eficiente decât radiatoarele clasice, radiatoarele de tip panel pot îmbunătății semnificativ confortul termic în locuințe de dimensiuni ridicate. Montarea radiatoarelor tip panel poate necesita serviciile unui instalator profesionist, fiind important ca acestea să fie instalate corespunzător, pentru a putea obține performanța optimă.

Soluții neconvenționale de încălzire casă -  tipuri, avantaje și dezavantaje

Sistemele neconvenționale de încălzire reprezintă alternative inovatoare la soluțiile tradiționale, care au rolul de a asigura confortul termic și totodată de a eficientiza utilizarea energie. La fel ca în cazul sistemelor tradiționale, alegerea sistemului neconvențional potrivit pentru propria locuință trebuie să țină cont de specificul locuinței și de particularitățile mediului înconjurător.

Încălzire casă cu centrală pe peleți 

Sistemul de încălzire cu centrală pe peleți utilizează biomasă sub formă de peleți pentru a produce căldură. Centrala pe peleți prezintă avantajul utilizării unei resurse regenerabile, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului. Costurile inițiale sunt relativ reduse, în comparație cu anumite soluții convenționale, singurul dezavantaj al sistemului fiind reprezentat de necesitatea existenței unor spații de depozitare adecvate pentru peleți.

Încălzire casă cu pompe de căldură 

Pompele de căldură utilizează surse de căldură din mediul înconjurător pentru a încălzi locuința. Eficiente energetic, pompele de căldură pot funcționa și în regim de răcire în sezonul cald. Totuși, costurile inițiale pot fi mai ridicate, iar eficiența poate fi influențată de temperatura exterioară.

Încălzire cu panouri solare 

Panourile solare, fie ele termice sau fotovoltaice, transformă radiația solară în energie termică sau electrică, fiind practic o sursă de încălzire regenerabilă. Panourile solare contribuie la reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie, contribuind la diminuarea impactului asupra mediului. Potrivite pentru cei interesați de soluții de încălzire cu o amprentă de carbon redusă, panourile solare prezintă dezavantajul costurilor inițiale mai ridicate, care sunt însă amortizate ulterior. De asemenea, un alt dezavantaj este reprezentat de faptul că influența energetică a panourilor solare este influențată de expunerea la soare și de condițiile meteorologice. 

Încălzire casă cu panouri fotovoltaice

Dacă te întrebi ce presupune încălzirea casei cu panouri fotovoltaice află că panourile solare fotovoltaice sunt un tip specific de panouri solare, principiul de funcționare fiind același: convertirea luminii solare în electricitate. Panourile fotovoltaice, fie că este vorba despre panouri solare căldură sau panouri solare încălzire, convertesc lumina în electricitate folosind celule fotovoltaice (dispozitive semiconductoare realizate în general din siliciu cristalin). 

Cum alegi cel mai bun sistem de încălzire pentru locuința ta? 

După cum am menționat, există multiple alternative la centrala pe gaz și pentru a alege cel mai bun sistem de încălzire factori precum eficiența energetică a sistemului, costurile inițiale și de operare, disponibilitatea resurselor necesare, durabilitatea echipamentului și impactul său asupra mediului trebuie luați în considerare. Cel mai eficient sistem de încălzire este întotdeauna acela care îndeplinește nevoile specifice ale locuinței, oferind un echilibru optim între performanță și sustenabilitate, contribuind la confortul termic al locuinței pe termen lung. Consultarea cu specialiști în domeniu cu privire la eficiența energetică și costurile operaționale ale sistemelor de încălzire poate fi recomandată înainte de alegerea unui sistem de încălzire. 

Mentenanța și întreținerea sistemelor de încălzire alese pentru casă

Indiferent de tipul de sistem de încălzire utilizat, mentenanța și întreținerea regulată sunt necesare pentru a asigura o funcționare eficientă și durabilă. Consultarea unui specialist autorizat pentru verificarea conformității sistemelor de încălzire și a componentelor utilizate, cât și pentru asigurarea optimală a parametrilor tehnici, reprezintă o practică recomandată. Verificările periodice pot contribui la prevenirea unor eventuale defecțiuni majore, care ar putea necesita cheltuieli semnificative, indiferent că discutăm de surse de încălzire pentru casă, de un sistem de încălzire electrică apartament sau de sisteme de încălzire casă cu panouri solare.  

Care este cel mai eficient și ieftin sistem de încălzire? 

Determinarea celui mai eficient sistem de încălzire a locuinței este influențată de mai mulți factori, cum ar fi dimensiunea spațiului, nivelul de izolație, costurile locale ale energiei și preferințele individuale. De exemplu, în timp ce în mediul rural soba pe lemn poate fi considerat cel mai eficient sistem de încălzire, în cazul unei locuințe la bloc, cel mai eficient sistem de încălzire poate fi o centrală pe gaz natural sau o centrală electrică. Disponibilitatea locală la gaze și curent sunt, în consecință, factori care influențează semnificativ inclusiv raportarea individuală la ceea ce înseamnă un sistem eficient de încălzire. 

În ceea ce privește costurile, cel mai ieftin sistem de încălzire îl reprezintă adesea radiatoarele electrice, potrivite pentru camere de dimensiuni reduse, respectiv sobele pe lemne sau peleți, în cazul caselor, datorită costurilor reduse de achiziție și instalare. În cazul locuințelor de dimensiuni medii sau slab izolate, soluții mai eficiente energetic, raportat inclusiv la costurile suportate la facturile de utilități, sunt centrala pe gaz și încălzirea în pardoseală.

Încălzirea locuințelor este unul dintre aspectele cărora le acordăm în general un maxim de atenție, deoarece avem nevoie de confort în locuințe, spații de birouri sau în orice alt tip de facilitate în care ne desfășurăm activitatea. Dincolo de metodele deja tradiționale de optimizare a temperaturilor căutăm în permanență noi metode de a ne bucura de confort, iar din acest punct de vedere sistemele de încălzire în pardoseală par să fie exact soluția potrivită. 

Încălzirea și implicit căldura prin pardoseală aduce cu sine o multitudine de avantaje pe care beneficiarii ar trebui să le cunoască, mai ales că acestea pot fi folosite fie individual, fie alături de un alt sistem de încălzire, astfel încât gradul de confort resimțit la interior să fie cât mai ridicat. 

Ce este încălzirea în pardoseală 

Un sistem de încălzire în pardoseală este o rețea de țevi dispuse sub diferite forme, de regulă concentrice, care favorizează trecerea agentului termic prin interiorul acestora. Prin radiație termică, este favorizată trecerea căldurii prin suprafața pardoselii, menținând astfel suprafețele în permanență calde și ajutând astfel la modificarea temperaturii interioare și la menținerea unei distribuții uniforme a căldurii. 

Cum funcționează încălzirea în pardoseală 

Indiferent de tipul sistemului, încălzirea de acest tip presupune instalații în pardoseală, formate din cabluri sau țevi, alimentate de un distribuitor. În general aceste sisteme de încălzire în pardoseală se montează peste șapă, sub finisajul efectiv, care trebuie ales în funcție de rezistența sa la temperaturi crescute. 

Noutatea acestui sistem constă în faptul că, spre deosebire de sistemele tradiționale pe bază de calorifere, căldura este transmisă de jos în sus, nu îl lateral, iar în plus podelele oferă un înalt grad de confort, deoarece vor avea proprietatea de a menține căldura la nivelul extremităților. 

Tipuri de încălzire în pardoseală 

Încălzirea în pardoseală se poate face în două moduri și anume încălzirea cu ajutorul energiei electrice și încălzirea cu ajutorul agentului termic pe bază de apă. Pentru sistemele de încălzire în pardoseală care funcționează pe bază de apă este nevoie de folosirea unor conducte care să reziste foarte bine la temperaturi ridicate, dar și la schimbări repetate ale temperaturii, iar în această situație pot fi folosite țevile pp-r care oferă în plus și rezistență la coroziune și substanțe chimice. 

Încălzire electrică în pardoseală  

Sistemele de încălzire electrică în pardoseală folosesc o rețea de cabluri electrice care sunt amplasate sub pardoseală (pe șapă, sub finisaj), în vederea generării căldurii. Este important ca întregul sistem să fie monitorizat de un termostat, care să identifice atingerea temperaturii dorite, astfel încât să comande sistemului oprirea sau pornirea, în funcție de temperatura setată. 

Încălzire pe bază de agent termic în pardoseală 

În cazul încălzirii în pardoseală cu ajutorul agentului termic este nevoie de alegerea unei rețele de țevi rezistente, cum ar fi cele PPR, prin care va trece apa încălzită. Apa încălzită, cum ar fi cea care provine de la centrala termică, va trece prin rețeaua de țevi și va produce astfel o suprafață caldă, care va radia temperatura spre zonele superioare ale camerei. 

Cum alegi sistemul de încălzire în pardoseală - de la încălzire pardoseala preț, până la detalii tehnice

De cele mai multe ori beneficiarii aleg sistemele de încălzire în pardoseală în funcție de incalzire pardoseala pret, însă chiar dacă acesta este un criteriu esențial ar trebui puse în balanță și celelalte aspecte. Sigur că întrebarea cat costa incalzirea in pardoseala este una importantă, dar alegerea sistemului de încălzire în pardoseală ar trebui să țină cont și de alte detalii esențiale, precum:

• tipul sistemului- este recomandat să decizi între tipurile de sisteme, luând în calcul consumurile și randamentul, dar și cheltuielile care țin de întreținerea sistemului. Dacă optezi pentru un sistem de încălzire în pardoseală electric, atunci va trebui să ai în vedere racordarea acestuia la rețea, același lucru fiind valabil și la sistemele de încălzire în pardoseală pe bază de agent termic, unde va fi nevoie de racordare la centrală sau boiler. În oricare dintre situații însă, va trebui să ai în vedere faptul că montajul va necesita personal specializat, care să știe să facă racordarea în funcție de specificațiile sistemului. 
• suprafața pe care trebuie să o deservească sistemul- în acest caz va trebui să ai în vedere suprafețele exprimate în metri pătrați, dar și configurația camerelor, pentru a vedea exact traseul rețelei de țevi sau cabluri;
• instalarea și mentenanța- aici vorbim despre o legătură directă și cu bugetul alocat, fiind nevoie să te documentezi cu privire la costurile inițiale și costurile de mentenanță pe care le ridică fiecare tip de sistem în parte;
• recomandarea specialiștilor- înainte de a lua orice decizie este recomandat să te consulți cu specialiștii în domeniu, pentru a putea vedea exact care sunt specificațiile fiecărui sistem în parte și compatibilitatea acestora cu nevoile tale de confort;
• eficiență energetică- este recomandat să verifici specificațiile pentru a putea exploata la maxim potențialul acestor sisteme de încălzire.

Preț încălzire pardoseală - Cât costă un sistem de încălzire în pardoseală 

Prețul unui sistem de încălzire în pardoseală diferă în primă fază în funcție de tipul acestuia. Chiar dacă principiul de încălzire radiantă este același, tipul sistemului influențează destul de mult ideea de cost încălzire în pardoseală. Dacă vei căuta în mediul online detalii despre pret incalzire pardoseala și specificații vei vedea că există prețuri diferite pentru încălzire în pardoseală cu apă și încălzire electrice, acestea variind între circa 15- 20 euro/ mp. 

Incalzire in pardoseala avantaje si dezavantaje

Avantaje încălzire în pardoseală

Un sistem de încălzire în pardoseală apartament sau casă îți poate aduce o multitudine de avantaje atât pe termen lung, cât și pe termen lung. Cele mai importante avantaje incalzire in pardoseala sunt:

• creșterea temperaturii la nivelul pardoselii, ceea ce înseamnă un confort sporit la nivelul extremităților;
• sistem durabil de încălzire, datorită țevilor PPR și a fitingurilor care constituie rețeaua de trecere a agentului termic;
• eficiență energetică ridicată;
• reducerea consumurilor și a costurilor;
• costuri reduse cu mentenanța;
• posibilitatea de reamenajare a locuințelor deoarece sistemul este îngropat în șapă. 

Dezavantajele sistemului de încălzire prin pardoseală

Dincolo de a fi deosebit de avantajoase, sistemele de încălzire în pardoseală au și unele minusuri, care însă pot fi acoperite. Cele mai importante dezavantaje incalzire in pardoseala sunt:

• costuri inițiale mari;
• necesitatea instalării unor sisteme de finisare potrivite pentru temperaturi ridicate;
• complexitatea instalării și a reparațiilor ulterioare.

Încălzire în podea vs încălzire calorifere

Dacă nu știi ce să alegi între încălzire în podea și încălzire calorifere atunci ar trebui să știi că nu este obligatoriu să renunți la acestea din urmă. Din contră, cele două sisteme pot funcționa în paralel, pentru o mai bună eficiență din punct de vedere al temperaturilor.

Dacă totuși vrei să optezi pentru unul dintre sisteme, ar trebui să iei în calcul faptul că există un anumit cost încălzire pardoseală (mai ales dacă optezi pentru cea mai bună încălzire în pardoseală la nivel de tehnologie), care țin de detalii precum: câți metri de țeavă intră la încălzirea în pardoseală, tipul sistemului etc. De asemenea, ar trebui să știi că un sistem de încălzire în pardoseală nu ”fură” din suprafața camerei, fiind îngropat, lucru care îți permite o configurare mai ușoară a spațiului. Din punct de vedere al randamentului ambele opțiuni sunt eficiente, așadar este recomandat să discuți și cu specialiștii în domeniu, pentru a face cea mai bună alegere. 

Unde se pot monta instalații în pardoseală

Încălzirea în pardoseală poate fi folosită într-o varietate de contexte, singurul lucru la care ar trebui să fii atent fiind tipul finisajului ales și izolarea termică a pardoselii, pentru o mai bună eficiență energetică. 

Încălzire în pardoseala într-o casă în construcții

Sistemele de încălzire în pardoseală pot fi implementate în case în construcții pe baza unui proiect încălzire în pardoseală. Avantajul în acest caz este acela că pe baza unui proiect existent sistemul poate fi implementat într-o fază incipientă, fără a mai fi necesară intervenția la nivelul infrastructurii ulterior. 

Încălzire prin pardoseala într-o casă deja construită 

Într-o casă deja construită apare necesitatea intervențiilor la nivelul substratului, ceea ce presupune un ușor disconfort. Este nevoie de decopertarea straturilor de la nivelul pardoselii, de turnarea șapei și de implementarea sistemului, pentru ca ulterior să fie montat noul sistem de încălzire în pardoseală. 

Încălzire în pardoseală în apartament 

Chiar și în apartamente pot fi montate sistemele de încălzire în pardoseală, dezavantajul fiind costurile ridicate raportate la suprafață. În plus este nevoie de o atenție sporită în cazul montării sistemelor de încălzire în pardoseală în apartamente, deoarece este nevoie să fie cunoscută dispunerea cablurilor electrice și a instalațiilor înainte de începerea efectivă a lucrărilor. 

Încălzire în pardoseala în spații industriale sau comerciale

Încălzirea în spații industriale se poate face prin eliberarea spațiului și decopertarea pardoselilor, fiind necesar în anumite cazuri să se execute operațiuni de sablare la nivelul substratului, din cauza mediului în care pot exista scurgeri de uleiuri sau hidrocarburi. Substratul trebuie curățat, trebuie  montată șapa, iar mai apoi sistemul de încălzire în pardoseală. 

Care sunt etapele montării sistemului de încălzire în pardoseală 

Lucrările de montaj în cazul sistemelor de încălzire în pardoseală trebuie să fie realizat doar de către profesioniști, din cauza complexității acestora. În vederea montajului sunt realizate câteva etape speciale, după cum urmează:

• montarea cutiei distribuitoare- distribuitorul este practic elementul care face transmiterea agentului termic către rețeaua de țevi;
• măsurarea suprafeței și delimitarea zonelor în care nu se va face încălzirea 
• calcularea necesarului de materiale: câți metri de țeavă intră la încălzirea în pardoseală, calculul necesarului de neavă neagră, necesarul țevilor PPR, necesar fitinguri etc. 
• pregătirea substratului (beton); curățare, sablare, nivelare;
• montajul benzilor de dilatație care au rolul de a prelua eforturile, astfel încât să se reducă riscul de apariție a crăpăturilor;
• izolarea suprafeței;
• montajul sistemului de țevi, în concordanță cu proiectul tehnic;
• turnarea șapei de beton;
• aplicarea finisajului final. 

Ce tip de podea trebuie să alegem în cazul încălzirii prin pardoseală 

Chiar dacă nu vorbim despre temperaturi deosebit de mari la nivelul podelei, este important să folosești un sistem de finisare adaptat, care să facă față ciclurilor repetate de schimbare a temperaturii. Având în vedere faptul că sistemul de încălzire este comandat printr-un  termostat, vor exista cicluri de cald-rece, așadar vei putea alege ca strat de finisare/ podea următoarele materiale: plăci ceramice sau plăci din piatră naturală, cu grosime mică dar și  parchetul dublustratificat sau parchetul triplu-stratificat. 

Secretele montării unui sistem care dă caldură prin pardoseală

Așa cum am discutat anterior, este foarte importantă în cazul unui sistem de încălzire în pardoseală dispunerea termostatului. Acesta va avea rol de control al temperaturii, permițându-ți să te bucuri de temperatura potrivită în casa ta, fără a fi nevoit să plătești suplimentar. 

Un alt aspect foarte important este izolația, deoarece aceasta joacă un rol deosebit de important pentru eficiența termică a clădirii. Pardoseala este o punte termică majoră, așadar va fi nevoie de o izolare foarte bună a suprafețelor.

 Mituri despre încălzirea în pardoseală 

Sistemele de încălzire în pardoseală sunt relativ noi pe piață, astfel că încă mai sunt detalii nu foarte bine înțelese sau mituri care pun în umbră aceste soluții. Spre exemplu, unul dintre mituri este acela că nu poți păși cu picioarele goale pe pardoseala încălzită, ceea ce este complet neadevărat. Deși temperatura lichidului în țevi este mare, izolația și stratul de pardoseală rețin destul de mult din aceasta. Așadar încălzirea în pardoseală nu pune o problemă la nivelul extremităților, putând fi circulată chiar și de bebeluși. 

Un alt aspect este faptul că un astfel de sistem necesită covoare pentru protecție. Din contră, specialiștii nu recomandă covoarele, deoarece acestea vor reține căldura care ar trebui să radieze în interiorul incintei. 

Un alt mit este faptul că dacă se strică o țeavă sistemul devine ineficient, ceea ce nu este corect. Șansele de deteriorare ale acestor sisteme sunt mici, deoarece ele sunt încastrate în șapă, iar în cazul în care ceva se strică atunci da, este nevoie doar de intervenții punctuale pentru remediere. 

Atunci când construim, o atenție deosebită este acordată segmentului de instalații. Instalațiile electrice, termice și cele sanitare sunt de fapt elementele care fac ca un anumit imobil să capete viață, acestea ajutându-ne să ne bucurăm de confortul dorit. Dintre acestea, un rol foarte important îl au instalațiile sanitare, deoarece acestea stau la baza funcționării unei game ample de dispozitive. 

Instalațiile sanitare reprezintă un sistem complex de conducte, accesorii, aparate și dispozitive utilizate pentru furnizarea, distribuția și evacuarea apei într-o clădire. Spre exemplu, instalațiile sanitare sunt cele care permit alimentarea cu apă a clădirilor, astfel încât procesele zilnice de igienă să poată fi realizate. De asemenea, instalațiile sanitare sunt cele datorită cărora se face aprovizionarea cu apă de consum, dar și motorul pe baza cărora funcționează diferite electrocasnice sau dispozitive (mașini de spălat, centrale termice etc.). 

Află din acest material toate detaliile despre montajul instalațiilor sanitare, dar și sfaturi și recomandări care să te ajute să te bucuri de confort din punct de vedere al alimentării cu apă și al evacuării acesteia. 

Cum funcționează instalațiile sanitare 

Există mai multe tipuri de instalații sanitare, iar modul lor de funcționare influențează utilizarea lor în anumite contexte. 

Principiul presiunii 

Cunoscut și sub  numele de legea lui Pascal, principiul presiunii este unul dintre principiile fundamentale în fizică. Presiunea, conform acestui principiu, este definită sub forma raportului dintre o forță aplicată pe o suprafață și suprafața în sine. Principiul presiunii enunță de fapt ideea că o presiune aplicată în orice punct al unui lichid incompresibil, se va transmite integral în toate direcțiile. Din acest motiv este important ca sistemul de țevi să fie foarte rezistent, cum ar fi țeava PP-R, care poate prelua eforturile fără riscul cedării instalației.  

Principiul vaselor comunicante

Dezvoltat pe baza legii lui Pascal, principiul vaselor comunicante face referire la transmiterea presiunii într-un lichid (care nu se comprimă) între recipientele care sunt conectate cu ajutorul unui tub. Se observă așadar o transmitere uniformă a presiunii, la baza fenomenului fiind tocmai faptul că lichidul nu poate fi comprimat. 

Principiul gravitației 

Principiul gravitației este probabil cea mai cunoscută noțiuni de fizică, acesta fiind enunțat prima dată de către Isaac Newton. Principiul vorbește despre forța de atracție a pământului și despre proprietatea obiectelor cu masă de a fi atrase de către acesta. Principiul gravitației este foarte important în domeniul instalațiilor, deoarece apa, fiind un lichid, urmează o curgere gravitațională, adică de sus în jos, având nevoie de o forță de împingere pentru ca aceasta să poată ajunge la utilizatori, cum ar fi spre exemplu cazul etajelor superioare ce necesită alimentare cu apă. 

Tipuri de instalații sanitare - de la instalații sanitare baie la rigole de scurgere

Instalațiile sanitare pot fi de mai multe tipuri și sunt grupate în general în funcție de specificul lucrării în care sunt folosite. În acest sens, avem următoarea delimitare:

• instalații de alimentare cu apă potabilă- instalații prin care trece apă curată, special destinată consumului și proceselor de îngrijire precum instalatie apa baie. Pentru aceste tipuri de instalații țevile trebuie să fie suficient de rezistente să reziste la schimbări de temperatură, dar și la debite și presiuni relativ mari.
• instalații de încălzire a apei (instalatii sanitare baie sau bucătărie, instalații  de racordare la centrala termică sau calorifere)
• instalații de evacuare a apei (montaj instalații sanitare baie, rigole de scurgere, chiuvete etc.)
• instalații de epurare a apei
• instalații de alimentare a sistemelor de irigare

Materiale și ustensile necesare pentru montajul instalațiilor sanitare 

https://unsplash.com/photos/a-man-working-on-a-pipe-in-a-wall-c314Gh8dXAo

Pentru realizarea montajului instalațiilor sanitare este nevoie să utilizezi câteva unelte, ustensile și materiale speciale. Unele dintre acestea sunt specifice domeniului instalațiilor, așadar ar trebui ca înainte de a orice lucrare să te familiarizezi cu acestea.

Materiale necesare pentru lucrări instalații sanitare

Cele mai importante materiale care sunt necesare pentru realizarea instalațiilor sunt fitingurile, robineții și țeava. Țevile pentru lucrări instalații sanitare se recomandă să aibă o rezistență foarte bună, atât din punct de vedere mecanic, cât și din punct de vedere al rezistenței, iar unul dintre cele mai des folosite tipuri de țevi este țeava neagră rotundă. 

Ustensile necesare pentru instalații sanitare

Există o multitudine de ustensile ce pot fi folosite pentru lucrările de realizare a instalațiilor sanitare, dar și pentru reparațiile aferente acestora. Cheile pentru țevi, banda de teflon, lampa de sudură, șurubelnițe și chei fixe, dispozitiv de filetat pentru țevi, ferăstrău pentru țevi, clește sau burghie, acestea sunt doar o parte din ustensilele cel mai des folosite în domeniul instalațiilor sanitare. 

Materiale opționale pentru instalații sanitare

Pe lângă materialele care sunt necesare în mod constant pentru lucrările de instalații, mai pot fi folosite și câteva materiale opționale, cum ar fi racordurile, robineții, filtre, fitinguri de rezervă, elemente izolatoare sau garnituri.  

Etapele montării instalațiilor sanitare (plan instalatii sanitare)

În situația în care ai nevoie sa montezi un sistem de instalații sanitare într-o locuință deja existentă, ar trebui să știi că montajul respectă câteva etape specifice și este indicat ca specialistul să-ți prezinte un plan instalatii sanitare.

Verificarea proiectului tehnic pentru montajul instalației sanitare

Montajul instalației sanitare se face întotdeauna în conformitate cu cerințele specificate în cadrul proiectului tehnic. Acesta este întocmit de către un proiectant și are în vedere necesarul de apă pentru imobil și calculul rezistenței la presiune și debit a elementelor sistemului (țevi, fitinguri, robineți, evacuare etc.). Totodată, se va stabili și tipul de material necesar a fi folosit în cadrul proiectului pentru că o instalatie apa rece va fi diferita de o instalatie pentru apa calda.

Oprirea alimentării cu apă 

Odată ce a fost consultat proiectul tehnic, pasul următor este acela de a opri alimentarea cu apă a coloanei. În acest sens este folosit un robinet special care închide practic o valvă, limitând astfel circuitul apei în interiorul instalației. Este important ca apa să fie oprită în timp ce se execută lucrări la nivelul instalației de apă, deoarece în caz contrar aceasta poate pune probleme la nivel de eficiență a sistemului. Faptul că se udă componentele sau că se pot produce inundații la interior reprezintă motivele principale pentru care este nevoie de oprirea alimentării cu apă atunci când se realizează instalațiile sanitare. 

Găurirea pereților 

În zonele unde se face trecerea țevilor sau instalarea acestora este nevoie de carotarea peretelui. Acest lucru ajută la eficientizarea spațiului și la protejarea instalației de șocuri mecanice. 

Montarea conductelor pe traseul instalațiilor sanitare

În funcție de tipul conductelor (de apă caldă sau de alimentare cu apă rece) se va face montarea conductelor pe traseu. În acest sens se face pregătirea țevilor, tăierea acestora la dimensiunile necesare, prelucrarea capetelor, montarea fitingurilor sau a garniturilor, pentru ca mai apoi să se treacă la pozarea conductelor în zonele necesare pentru realizarea instalației de apă. 

Racordarea la conducta principală a instalației sanitare 

Ultimul pas este acela de a racorda țevile la conducta principală a instalației sanitare. Țevile trebuie să fie foarte bine fixate, iar zonele de îmbinare trebuie să fie etanșate pentru a nu permite scurgerea apei. Pentru a face verificarea finală este nevoie să fie repornit robinetul de alimentare cu apă pe rețea,  dar numai după ce se efectuează inspecția elementelor instalației noi realizate. 

Greșeli de evitat în timpul montajului instalațiilor sanitare 

Lucrările de montaj aferente instalațiilor sanitare pot fi realizate chiar și în regie proprie, mai ales dacă vorbim despre o instalație sanitară casă la roșu (adică nefinisată), însă este important să fii atent la cele mai frecvente greșeli pe care le poți face atunci când performezi astfel de lucrări. Se recomandă să apelezi la specialiști în domeniul instalațiilor sanitare pentru montajul țevilor, deoarece aceștia cunosc detaliile de execuție și pot evita următoarele greșeli comune:

Strângerea forțată a racordurilor

Strângerea forțată a racordului poate pune o presiune foarte mare la nivel local în instalație, iar acest lucru poate conduce la cedarea acesteia. Este important ca strângerea elementelor să se facă ferm, dar fără a forța, evitând astfel problemele ce țin de cedarea elementelor instalației.

Aplicarea greșită a teflonului 

Teflonul are rol izolator în instalațiile sanitare și de apă, iar folosirea acestuia trebuie să respecte câteva reguli. Una dintre acestea este că teflonul se aplică doar pe suprafețe uscate, pentru a beneficia de aderență. De asemenea, teflonul trebuie aplicat uniform și întotdeauna în sensul de înșurubare al filetului. În caz contrar, atunci când va fi montat filetul, acesta va trage după el banda de teflon. 

Oprirea conductei principale 

Un aspect deosebit de important este cel al opririi conductei principale de alimentare cu apă. Este nevoie să faci acest lucru deoarece lucrările de montaj se realizează întotdeauna pe uscat, iar în plus dacă apa nu este oprită există întotdeauna pericolul producerii inundațiilor și implicit a deteriorării pereților și a elementelor structurale ale imobilului. 

Alegerea greșită a tipului de material pentru țevi

Cupru, PPR sau PEX sunt doar câteva dintre materialele care pot folosite pentru țevile folosite în cadrul instalațiilor sanitare dintr-o locuință și este important să știi cu ce este diferită o instalatie PPR baie de una la care se folosesc tevi din PEX. Este recomandat să discuți cu o echipă de specialiști pentru a ști clar ce tip de țevi să alegi pentru că durabilitatea și rezistență, conductivitatea termică, randamentul, expunerea la coroziune și dilatarea este diferită de la material la material.

Costuri (preturi) privind montajul de instalații sanitare 

Costurile pentru realizarea lucrărilor de montaj la nivelul instalațiilor sanitare sau orice alte servicii instalatii sanitare diferă în funcție de mai multe caracteristici. Așadar, dacă te întrebi 'cat costa instalatia sanitara la o casa', te invităm să citești în continuare.

Preturi materiale/manopera instalatii sanitare

Dacă tocmai ai căutat pe internet expresii precum 'preturi manopera instalatii sanitare ppr, instalatie ppr pret, preturi instalatori sau pret instalatie sanitara baie' află că pe de o parte este nevoie să fie evaluate dimensiunile instalatiiei sanitare și complexitatea lucrării, dar și necesarul de timp și de materiale ce trebuie să fie folosite pentru realizarea acesteia. Este recomandat să discuți cu o echipă de specialiști care să îți facă o ofertă completă care să includă manopera și materialele, pentru a avea o idee cu privire la costuri. Vei afla astfel detalii despre instalație sanitară baie preț, costurile pentru instalația sanitară a casei per total sau costurile pentru racordări de diferite tipuri, pentru a vedea ce preturi instalatii sanitare se practică și dacă prețul se încadrează în bugetul tău. 

Chiar dacă aceste tipuri de lucrări pot fi realizate și fără o firmă instalații sanitare, este recomandat să apelezi la profesioniști pentru a preîntâmpina eventualele probleme și pentru a te bucura de o lucrare durabilă și de calitate.

Țevile sunt elementele esențiale ale rețelelor de transmitere și circulare a fluidelor, iar importanța lor este observabilă în orice domeniu. Țevile pot fi folosite pentru alimentări cu apă rece sau caldă sau pentru evacuarea sau eliminarea apelor uzate, cum ar fi cazul țevilor de chiuvete, rigole și canalizare. De asemenea, țevile sunt indispensabile pentru buna funcționare a locuințelor, în cazul segmentului rezidențial, dar și în cazul construcțiilor industriale sau agricole. 

Pentru că țevile se întind pe suprafețe vaste, iar uneori rețeaua presupune și trecerea acestora prin elemente de construcții sau sol, pot apărea și dificultăți în utilizare, cum ar fi situația înfundării acestora. Află din acest material care sunt cauzele înfundării țevilor, dar și cele mai bune soluții pe care le poți alege pentru prevenție, reparație sau desfundare tevi. 

De ce se înfundă țevile? 

Există mai multe cauze ce pot conduce la înfundarea țevilor, iar uneori putem vorbi despre situații de utilizare deficitară a sistemului, iar în alte cazuri de simple situații accidentale. Țevile se pot înfunda ca urmare a depunerilor de calcar sau mâncare, ca urmare a deșeurilor rezultate după spălare sau, dacă vorbim de chiuvete de baie, din cauza firelor de păr care cad în mod normal.

Înfundarea chiuvetei și a țevilor de la bucătărie 

În general țevile de la bucătărie sunt predispuse la pericolul înfundării, deoarece majoritatea proceselor de curățare se fac aici, iar în plus utilizarea este cu mult mai frecventă decât în cazul băilor. 

Chiuvetele ar trebui protejate prin site speciale care să rețină eventualele impurități și resturi alimentare, astfel încât acestea să nu ajungă în interiorul țevilor. Odată ajunse acolo apare pericolul de colmatare și înfundare a țevilor, caz în care este nevoie să folosești produse sau dispozitive speciale de desfundare țevi.

Înfundarea chiuvetei și scurgerilor de la baie

Băile au o problemă majoră în ceea ce privește depunerile și impuritățile. Folosim zilnic chiuveta pentru procese de igienă, iar în consecință, deși exista un sifon menit să protejeze țevile, în realitate acest 

Din acest motiv este importantă folosirea unor țevi performante, care să ofere rezistențe mecanice ridicate, dar și o rezistență bună la temperaturi ridicate. Țevile care au aceste caracteristici sunt țevile ppr cu fibră compozită, mult mai ieftine decât țevile din cupru și cu rezistențe comparabile cu acestea.

În plus țevile ppr cu fibră compozită sunt rezistente la coroziune și au un grad mare de durabilitate, sunt ușor de instalat și în caz că folosești o soluție de desfundat chiuveta nu va trebui să te temi că aceasta va impacta funcționarea sistemului sau rețelei de țevi. Nu în ultimul rând, țevile ppr cu fibră compozită sunt estetice și ușor de întreținut, oferindu-ți posibilitatea de a configura sistemul și traseul țevilor în funcție de nevoile tale. 

Cum putem desfunda țevile cu soluții preparate în casă 

Unele situații de desfundare țevi presupun doar folosirea unor produse care să aibă rolul de a dizolva resturile, astfel încât acestea să fie eliminate. În acest sens pot fi folosite și produse preparate în casă, care să aibă o acțiune mai blândă și care să curețe, doar că uneori eficiența acestora s-ar putea să nu fie la fel de bună precum în cazul soluțiilor profesionale. 

Desfundă țevile cu bicarbonat de sodiu, oțet și apă fiartă 

Cea mai simplă soluție pentru desfundat chiuveta și probabil și cea mai cunoscută este folosirea bicarbonatului de sodiu cu oțet și apă fiartă. Pașii sunt următorii: adaugă bicarbonat de sodiu de preferat cât mai în interiorul țevilor (este nevoie ca zona scurgerii să fie uscată), iar mai apoi toarnă oțet. Cele două produse vor avea o reacție imediată, pentru că oțetul activează bicarbonatul, iar compusul este o spumă care are rol de dizolvare și curățare a impurităților. După ce spuma s-a format, este recomandat să o lași să acțiuneze circa 10 minute, după care poți adăuga o cantitate generoasă de apă fiartă, ce va avea rolul de a curăța țevile de spumă și impuritățile dizolvate. 

Desfundă țevile cu sare, borax și oțet 

Pe același principiu ca și în cazul bicarbonatului, poți amesteca un bol de sare, un bol de borax și jumătate de bol de oțet, iar amestecul toarnă-l în zona scurgerii, lăsându-l să acționeze timp de circa 30 de minute. La final adaugă de asemenea apă fiartă pentru a curăța foarte bine țevile. 

Desfundă țevile cu bicarbonat de sodiu, zeama de lamaie și apă fiartă 

Zeama de lămâie are un efect similar cu cel al oțetului, datorită acidității sale. Practic tot ce trebuie să faci este să adaugi bicarbonat, circa o cană de zeamă de lămâie peste și să lași să acționeze circa 30 de minute. Apiu adaugă apă fiartă și clătește bine țevile. 

Desfundă țevile cu apă clototită și detergent de vase

Apa clocotită poate avea efecte benefice asupra țevilor în sensul că ajută la curățarea depunerilor și a resturilor alimentare, însă trebuie să ai grijă pentru că la nivelul chiuvetei există și garnituri care s-ar putea defecta din cauza temperaturii foarte mare. Poți adăuga apă clocotită și detergent de vase în țevi, însă va trebui să inspectezi foarte bine rețeaua de tevi pentru a te asigura că nu le deteriorezi termic.

Desfundă țevile cu sodă caustică

Soda caustică poate fi utilă pentru curățarea țevilor de depuneri, deoarece are un puternic efect degresant, însă în același timp este nevoie să fii atent la purtarea unui echipament de protecție, deoarece soda caustică poate afecta pielea. 

Desfundă țevile cu vodka și oțet 

Vodka și oțetul au proprietăți foarte bune de dizolvare a grăsimilor, așa că poți amesteca un pahar de vodcă cu un pahar de oțet, toarnă amestecul în scurgere și lasă-l să acționeze pentru circa 30 de minute, după care clătește cu apă fierbinte. 

Desfundă țevile cu bicarbonat de sodiu și o băutură acidulată 

În general bicarbonatul reacționează în prezența acidului, așadar băuturile acidulate pot fi o soluție eficientă. Toarnă bicarbonat în scurgere, adaugă o băutură acidulată și lasă să acționeze câteva minute. Toarnă apoi apă fierbinte peste scurgere și curăță bine impuritățile.

Soluții din comerț de desfundat țevi VS soluții preparate în casă 

Pe lângă soluțiile preparate în casă există și soluții pentru desfundat chiuveta din comerț, care conțin substanțe chimice mai puternice și cumva mai eficiente. Soluțiile din comerț nu necesită folosire regulată, ci pot fi folosite punctual, la nevoie, tocmai pentru că au efect imediat și de durată. Dezavantajul este acela că aceste produse din comerț atacă pielea mâinilor, vasele și chiuveta, dar și garniturile și țevile, în unele situații. În plus, soluțiile din comerț au și prețuri destul de ridicate, mai puțin accesibile față de produsele homemade.

Pe de altă parte însă, soluțiile home-made sunt ieftine și pot fi realizate din lucruri pe care le avem în casă, așadar la îndemâna oricui. Dezavantajul este acela că necesită folosire cu regularitate, pentru că gradul lor de eficiență este mai scăzut decât cel al soluțiilor din comerț.

Instrumente pentru desfundarea țevilor: chiuvetă/canalizare 

În unele situații se poate întâmpla ca țevile să aibă un grad mare de colmatare, iar în acest caz poate fi necesar să intervii nu doar cu soluții de curățare ci și cu instrumente pentru desfundarea țevilor. , 

Pompă pentru desfundat 

O pompă pentru desfundat chiuveta va crea o presiune cu ajutorul căreia depunerile pot fi îndepărtate, însă este nevoie să alegi cu grijă dispozitivul care să se potrivească chiuvetei tale. 

Șarpe pentru desfundat 

Șarpele pentru desfundat chiuveta este un dispozitiv sub forma unui fir de oțel flexibil care este introdus în interiorul țevii pentru a putea curăța interiorul acesteia. 

Când trebuie să apelezi la un specialist pentru desfundare țevi 

În mod normal se recomandă ca țevile să fie verificate cu recurență pentru a te asigura că acestea funcționează în parametri optimi pentru eliminarea apelor uzate.  Atunci când observi că țevile nu pot elimina apa sau când procesul de evacuare se realizează greoi, înseamnă că undeva există o zonă colmatată sau înfundată. Poți folosi produse homemade de curățare, așa cum am explicat anterior sau poți încerca și produse chimice din comerț. Dacă acestea însă nu funcționează atunci este momentul în care ar trebui să apelezi la specialiști pentru desfundarea țevilor, deoarece aceștia pot interveni cu dispozitive speciale pentru curățare. 

Cum putem preveni înfundarea țevilor 

Ca orice alt obiect din casă, țevile pot fi îngrijite pentru a putea funcționa cât mai eficient. Este recomandat ca acestea să fie protejate și verificate în mod constant, pentru a le permite o funcționare cât mai bună. Pe lângă folosirea unor soluții de desfundare țevi potrivite, mai există și alte măsuri pe care le poți lua pentru a preveni înfundarea țevilor, după cum urmează:

Sită pentru chiuvetă

Folosirea unei site pentru chiuvetă, mai exact pentru zona scurgerii, te poate ajuta să eviți înfundarea țevii la partea superioară, din cauza resturilor de mâncare. Sita trebuie curățată cu regularitate, pentru a putea permite trecerea apei fără impurități. 

Filtru pentru scurgere

În cazul în care vrei o soluție mai eficientă și mai estetică decât o sită, poți folosi un filtru pentru scurgere care va avea de asemenea un efect important în reținerea impurităților. 

Colectarea separată a uleiurilor și grăsimilor 

Pe lângă faptul că acest lucru contribuie activ la protejarea planetei în contextul climei climatice, colectarea separată a uleiurilor și a grăsimilor are și un rol important în menținerea țevilor curate. Uleiul se poate depune pe acestea și poate reține murdăria ducând la colmatarea țevilor. Evitând să arunci uleiul la chiuvetă protejezi și mai mult țevile de înfundare. Folosește așadar un recipient separat pentru colectarea uleiurilor folosite și a grăsimilor, pe care ulterior să îl arunci în condiții de siguranță sau pe care să îl predai firmelor care colectează astfel de deșeuri menajere. 

Curățarea frecventă a chiuvetelor cu apă fiartă

Apa fiartă este una dintre cele mai bune soluții pentru desfundarea chiuvetelor înfundate, așadar repetă această procedură ori de câte ori ai ocazia. Adaugă și substanțe din gospodărie, cum ar fi bicarbonatul și oțetul, iar în acest fel te vei ocupa de mentenanța țevilor, care vor funcționa așadar în parametri corecți. 

Este important să știi unde și cum se face o instalare centrala termica în mod corect, care e schema de instalare și care sunt pașii necesari pentru a lua decizii corecte alături de echipa de instalatori profesioniști care te va ajuta cu montarea centralei termice. Astfel, o firmă de instalare centrală termică te va asigura că te vei bucura de confort termic în sezonul rece, precum și de acces la apă caldă în orice moment dorit. 

Montarea centralei pe gaz sau pe lemne pe cont propriu nu este indicată, deoarece rezultatele neconforme pot pune în pericol siguranța ta și a celorlalți locatari ai imobilului. Cu accent pe informații practice și utile, acest ghid se adresează celor interesați să înțeleagă toate aspectele implicate în procesul de montare centrală termică.

Cum se montează centrala termică pe gaz?

În primul rând, este important să se aleagă un loc adecvat pentru montare centrală pe gaz, de obicei, în apropierea sursei de gaz și a evacuării gazelor arse. Instalatorii autorizați pentru centrală termică gaz vor conecta centrala termică pe gaz la rețeaua de gaze, asigurându-se că totul respectă normele de siguranță și reglementările locale. Procesul de montaj centrală pe gaz continuă cu instalarea sistemului de evacuare a gazelor arse și a conductelor de alimentare cu apă. În plus, o instalare centrală termică pe gaz înseamnă și configurarea sistemului de control al temperaturii. De asemenea, când se face o instalație centrală termică pe gaz se vor efectua și teste riguroase pentru a garanta funcționarea corectă și sigură a centralei pe gaz. 

Cum se montează centrala termică pe lemne?

Montarea centralei termice pe lemne necesită o abordare diferită de către firma de instalare centrale termice, având în vedere specificul combustibilului solid. În primul rând, se alege un spațiu bine ventilat și rezistent pentru instalație, iar evacuarea fumului trebuie să fie eficientă. Instalatorii autorizați vor monta coșul de fum sau alt sistem adecvat de evacuare a gazelor rezultate în urma arderii lemnului. Apoi se va face conectarea la sistemul de încălzire și a conductelor de apă caldă urmând schema montaj centrală pe lemne cu centrala pe gaz. Este important să se respecte cu strictețe normele de siguranță, având în vedere riscurile asociate cu arderea lemnului. Testele finale asigură că centrala termică pe lemne funcționează în parametri optimi, furnizând căldură eficientă și ecologică. 

Montarea centralei termice la casă sau la bloc - Există diferențe?

Nu există diferențe semnificative între montare centrală electrică la o casă individuală și la un bloc de locuințe. Procedura este aceeași, echipamentele sunt aceleași. Variabilele de luat în considerare în alegerea centralei sunt suprafața de locuit, nivelul de izolare al camerelor, structura clădirii, dimensiunea sistemului de încălzire și regulamentele locale. Este posibil să fie nevoie de două centrale termice, în cazul montării la casă, în funcție de cât de mare este suprafața casei.

Montare centrală termică la casă:

În cazul montării la o casă, există mai multă flexibilitate în alegerea locului de instalare. Se poate opta pentru o cameră special dedicată, cum ar fi o pivniță sau un spațiu tehnic, în care centrala să fie amplasată. De obicei, aceasta va fi conectată la o rețea de distribuție a apei și a gazului specific casei. Montarea presupune adesea și instalarea unui coș de fum sau a altui sistem de evacuare a gazelor arse, în funcție de tipul de combustibil utilizat.

Montare centrală termică la bloc:

În cazul unui apartament în bloc, montarea centralei termice poate fi mai restricționată din cauza spațiului limitat și a reglementărilor specifice clădirilor colective. De obicei, centrala termică pentru apartament este compactă și se amplasează într-un spațiu bine ventilat din bucătărie. Este esențial să se respecte regulile de siguranță și să se asigure o conexiune corectă la rețeaua de gaz și la sistemele de distribuție a apei calde și reci, având în vedere infrastructura compartimentată a blocului.

Schema montare centrală 

Iată o schemă montare centrală pe gaz, pentru a înțelege mai clar ce piese sunt necesare pentru instalarea corectă a unei centrale termice. Este important să reții că acestea variază considerabil în funcție de tipul specific de centrală termică. 

Iată lista elementelor incluse într-o schemă de montaj pentru centrala termică pe gaz:

• Țeava de intrare pentru alimentarea cu apă rece (împreună cu filtrele pentru curățarea apei de calcar și impurități);
• Țeava de retur pentru circuitul de încălzire;
• Țeava de tur pentru circuitul de încălzire;
• Traseu țevi centrală termică pentru circuitul de apă caldă;
• Țeava de gaz cu regulator.

Etape în montarea centralei termice

Pentru a instala o centrală termică, este necesar să parcurgi mai multe etape, cuprinzând atât procesul de obținere a autorizațiilor necesare, primele verificări, cât și pașii de montaj centrală electrică, după cum urmează:

Debranșarea de la distribuitorul actual de energie termică

Înainte de a te conecta la sistemul de gaz, trebuie să completezi și să depui o cerere de debranșare de la sistemul central de termoficare. Acest document tipizat poate fi înregistrat la sediul primăriei sau la furnizorul de termoficare. Cererea include opțiunile pentru care se solicită debranșarea, precum și detalii despre proiectul elaborat și avizat pentru conectarea la un nou dispozitiv de încălzire.

Modificarea instalației de gaze naturale

O altă cerere pe care va trebui să o pregătești este cea de extindere sau de modificare a instalației de gaze până în locul în care va fi montată centrala. Formularul se depune la sediul local al furnizorului de gaze naturale.

Cumpărarea centralei termice și a accesoriilor necesare

În momentul în care încerci să te decizi asupra unui model de centrală termică ar trebui să ai în vedere capacitatea acesteia și cerințele de încălzire ale locuinței. Este esențial să efectuezi un calcul pentru determinarea necesarului de căldură specific casei tale, având în vedere factori precum izolarea termică, eventualele pierderi de căldură sau caracteristicile elementelor de tâmplărie. 

Poți realiza o comparație la nivelul eficienței energetice a clădirii, analizând în paralel aspecte precum costurile, brandul, calitatea sau garanția. De asemenea, ia în calcul și sistemele de siguranță, asigurându-te că faci alegerea potrivită pentru nevoile tale specifice.

Pentru instalarea centralei termice vei avea nevoie de următoarele accesorii:

• țevi și racorduri; 
• robineți, valve și fitinguri; 
• conducte; 
• supape; 
• suporturi; 
• flanse; 
• calorifere din aluminiu sau din oțel;
• termostate;
• cabluri, prize, prelungitoare;
• materiale izolatoare;
• alte materiale recomandate de instalator.

Schema de montare a centralei termice

Este imperativ să respecți cu strictețe schema de montaj centrală termică. Orice deviere sau improvizație de la schema montaj instant pe gaz ar putea nu doar influența funcționalitatea centralei termice, ci și pune în pericol siguranța locuinței.

Unde poate fi montată centrala termică?

Montarea centralei termice nu poate fi efectuată în orice zonă a locuinței, deoarece se preferă de obicei spațiile separate, delimitate de camere cu aburi, căldură intensă sau pericol de îngheț. Un aspect crucial este și la ce înălțime se montează centrala termică, deoarece este necesar un spațiu de ventilare atât în partea stângă și dreaptă, cât și sus și jos. Se recomandă ca centrala să aibă aproximativ 50 cm de spațiu liber în partea superioară pentru ventilare și acces. 

Există mai multe opțiuni unde se montează centrala pe gaz:

• Pe peretele exterior al bucătăriei sau balconului,  cu condiția să fie un perete portant capabil să preia greutatea centralei și să reziste strapungerii pentru evacuarea gazelor arse.
• Integrarea în mobilier poate fi o soluție estetică, dar este important să asiguri un spațiu minim de ventilare de aproximativ 10-15 cm în jurul cazanului pentru a facilita ventilarea și intervențiile de service.
• În camera tehnică reprezintă una dintre cele mai bune soluții, dar cu acces la rețeaua de gaze naturale și apă.

Unde să NU montezi centrala termică

Există și recomandări cu privire la locurile în care nu ar trebui să fie amplasată centrala termică:

• Zona dormitorului sau a camerelor de odihnă
• Camere cu pereți din materiale inflamabile sau căptușiți cu materiale ușor inflamabile
• Zone cu un nivel ridicat de praf, umiditate mare sau pericol de îngheț (baie, bucătărie, balcon deschis)
• În zonele de acces, cum ar fi holurile, scările sau casa scării
• Debara sau alte tipuri de spații de depozitare cu potențial de aprindere
• În subsolul clădirilor

Montajul kitului de evacuare a gazelor în exterior

Montajul kitului de evacuare a gazelor în exterior este o etapă esențială în instalarea unei centrale termice, contribuind semnificativ la siguranța și eficiența sistemului. Kitul de evacuare este amplasat cu o înclinare corectă pe partea exterioară a clădirii, însă este esențial să se acorde atenție distanțelor minime față de ferestre, uși sau alte deschideri, precum și să se asigure o fixare solidă pentru a rezista condițiilor meteo.

Racordarea la circuitul de apă și de gaze

Este imperativ să angajezi personal calificat pentru această operațiune, deoarece riscurile asociate sunt considerabile, mai ales în cazul gazelor naturale. În acest proces se utilizează țevi specializate, racorduri și produse de etanșare, asigurându-se astfel o conexiune sigură și eficientă a centralei termice la sursele necesare de apă și gaze.

Punerea în funcțiune (PIF) de către instalatorul autorizat

După finalizarea etapei de montaj, un instalator autorizat va porni centrala pentru a verifica buna funcționare centrala termica pe gaz. Acesta va efectua o inspecție amănunțită a întregii instalații pentru a se asigura că nu există surse de pericol. În cadrul acestei etape, se efectuează și reglajele necesare ale centralei, iar utilizatorul primește instrucțiuni detaliate pentru a ști exact cum să opereze centrala în mod corect și sigur.

Autorizare și înregistrare la ISCIR

Deținerea autorizației ISCIR (Inspectoratul pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat) este obligatorie, iar acest proces implică următorii pași:

• Verificarea documentației necesare de montare centrale termice
• Inspecție și verificare
• Evaluare și testare a dispozitivelor
• Autorizare sau reînnoire a autorizației

Reguli de siguranță privind montarea centralei termice

Pentru a asigura funcționarea în parametri normali a centralei termice și pentru a evita riscurile, este important să fii atent la următoarele aspecte după ce echipa de montaj centrale termice și-a terminat treaba:

• Evită amplasarea centralei în zone cu condens/umiditate crescută sau în locuri unde temperaturile scad sub zero grade.
• Asigură-te împreună cu echipa de instalații centrale termice că centrala termică este plasată într-o zonă bine aerisită și că s-a efectuat montare regulator gaz centrală.
• Nu deconecta detectorul de gaz.
• Evită folosirea aceleiași prize pentru mai multe echipamente.
• Nu amâna efectuarea verificărilor periodice.
• Utilizează doar sisteme de evacuare a gazelor recomandate de specialiști.

Cât costă montarea centralei termice

Costurile pot varia dacă se realizează un nou branșament de la zero sau dacă se intervine asupra conductelor existente. Suprafața totală a clădirii are, de asemenea, un impact asupra costului final, la fel și alegerea modelului sau tipului de centrală termică. De asemenea, când calculezi cât costă instalarea unei centrale termice de apartament sau casă, prețul manoperei este un aspect semnificativ, variind în funcție de firma montaj centrale termice aleasă, locație și condițiile specifice de lucru. 

Cum se întreține centrala termică

Un aspect crucial este programarea corespunzătoare a reviziilor, deoarece acestea furnizează informații detaliate despre funcționarea centralei termice și te pot ține la curent cu momentul de înlocuire centrală termică. Este recomandat să verifici bateriile termostatului, să aerisești caloriferele și să monitorizezi presiunea de aer în instalație. De asemenea, este important să te ocupi de achiziționarea produselor de siguranță, cum ar fi un UPS pentru centrala termică, pentru o protecție împotriva suprasarcinii, scurtcircuitului sau a căderilor de tensiune. În acest pas poți efectua cu succes și o aerisire centrală termică.